|
primită de la doamna deputat Florica Cherecheş (Grupul parlamentar al PNL)
Minciuna este mama înşelăciunii!
Suntem în febra examenelor de evaluare, urmează bacalaureatul şi discuţiile se îndreaptă invariabil spre rata de promovare, ca indicator de succes. Se pare că în învăţământul preuniversitar românesc, modalitatea principală de evaluare şi clasificare a şcolilor este cea legată de procentul de promovabilitate
^ În aceste condiţii, toată lumea încearcă să îşi îmbunăţăţească, cum poate, ratele de promovabilitate. Când aceasta nu se poate face prin actul didactic propriu-zis, se încercă tot felul de ”artificii”, cum ar fi calcularea promovabilităţii raportat la numărul elevilor înscrişi la examen şi nu la numărul total al absolvenţilor. De asemenea, pentru a creşte promovabilitatea, se practică înscrierea la examene doar a elevilor cu şanse sigure, privându-i, forţat uneori, pe ceilalţi de dreptul de participare. Acest „artificiu” este cunoscut în presă ca „Fenomenul Brăila”, purtând numele judeţului în care a fost descoperit. Aici, în anul şcolar 2016-2017 nota medie la evaluarea naţională a fost de 7,29 ,a doua pe ţară, dar ponderea elevilor de clasa a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost de 36,5 %, prima din ţară.
În cazul examenului de Bacalaureat, adesea, procentul se calculează raportat la elevii care au participat la toate probele, fiind excluşi din calcul cei care au abandonat după primele probe. Astfel, procentul final este unul mincinos, menit doar să umfle statistic rata de promovare.
Acestea sunt încercări nereuşite de a cosmetiza situaţia reală a învăţământului preuniversitar, iar aplicarea lor este cu atât mai gravă cu cât este realizată, de cele mai multe ori, de persoane ce deţin funcţii de conducere în învăţământ. Sper ca inspectoratele şcolare judeţene şi Ministerul Educaţiei să nu aibă cunoştinţă despre aceste practici, pentru că ar fi inadmisibil ca ele să fie tolerate.
Ce întâmplă cu copiii eliminaţi din Evaluarea naţională? Sunt ei consiliaţi pentru a-şi putea continua într-un fel educaţia? Sunt ajutaţi în a găsi alternative pentru a învăţa o meserie? Din păcate, răspunsul este categoric nu iar ei abandonează şcoala mult prea devreme!
Mai atrag atenţia asupra altor ”artificii”, cu scopul de a avea un buget cât mai mare la nivelul şcolilor. Profitând de garantarea dreptului la educaţie, se raportează un număr de elevi înscrişi, dar care nu corespunde cu numărul elevilor şcolarizaţi efectiv, pentru a înmulţi costul standard per elev cu un număr mai mare şi astfel a creşte bugetul şcolii. Ar fi mai bine dacă s-ar cheltui acei bani pentru a atrage elevii la şcoală, pentru a preveni şi diminua abandonul şcolar. Nu este normal să se platească costul standard pentru nişte elevi care efectiv nu beneficiază de actul educaţional pentru care se acordă sumele.
Dacă vom evita în continuare să luăm măsurile ce se impun în educaţie, astfel încât să-i imprimăm un traseu corect şi coerent, nu vom face altceva decât să ne minţim singuri, să cosmetizăm realităţile şi practic să nu facem nimic bun pentru generaţiile ce vor urma.
Pe această cale, îi cer Ministrului Popa să ceară inspectoratelor şcolare judeţene din toată ţara raportarea corectă, la numărul total al absolvenţilor, atât la examenul de evaluare naţională cât şi la bacalaureat, pentru ca având oglinda realităţii, să ia măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea situaţiei.
|
