|
primită de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
”De sub fracul Kievului se vede de la o poştă mantaua sovietică. Prin descinderea SBU la Centrul Cultural Român din Cernăuţi, Ucraina testează capacitatea de reacţie a României”
Miercuri, 13 iunie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o declaraţie politică privind descinderea lucrătorilor Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) la sediul din Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi.
În declaraţia sa politică, deputatul Constantin Codreanu menţionează, între altele: ”Domnule preşedinte, distinşi colegi, din păcate, Ucraina a luat-o razna şi revine la practicile sovietice. După farsa SBU cu aşa-zisa moarte la Kiev a jurnalistului rus Arkadi Babcenko, o nouă farsă, de data aceasta cu potenţial de mare provocare, s-a produs la Cernăuţi, în timp ce Rusia a concentrat în Marea de Azov o întreagă flotă transferată din Caspica, semn că s-ar putea să existe o vară fierbinte în estul Ucrainei. În dimineaţa zilei de luni, 11 iunie 2018, mai exact la ora 10:47, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat printr-un Comunicat de presă postat pe pagina sa de internet descinderea lucrătorilor săi la sediul din Cernăuţi al unei organizaţii neguvernamentale ai cărei membri ar fi atentat la integritatea teritorială a Ucrainei.
La aproximativ un sfert de oră după acest Comunicat al Centralei SBU de la Kiev, o echipă de lucrării ai Securităţii ucrainene a descins la sediului Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, situat în strada Kobileanska nr. 9. Ulterior s-a stabilit că au fost efectuate non-stop percheziţii şi au fost anchetaţi conducătorii Centrului – poetul Vasile Tărâţeanu, preşedinte, membru de onoare al Academiei Române, şi avocatul Eugen Pătraş, fondator. Presa a scris că au fost ridicate un şir de cărţi cu caracter istoric şi hărţi omagiale dedicate Centenarului Marii Uniri 1918-2018, precum şi tehnica de calcul şi toate suporturile informaţionale (CD-uri, stick-uri, discuri rigide etc.).
Comunicatul SBU a anunţat că descinderea la Centrul Cultural Român din Cernăuţi s-a făcut în cadrul anchetei într-un dosar penal instrumentat de Securitatea ucraineană în baza articolului 110 al Codului Penal, intitulat ”atentarea la integritatea şi inviolabilitatea teritorială a Ucrainei”. Acest articol prevede, între altele că ”1. Acţiunile premeditate comise în scopul modificării frontierei teritoriului sau a frontierei de stat a Ucrainei cu încălcarea procedurii stabilite de Constituţia Ucrainei, precum şi apelurile publice sau difuzarea de materiale cuprinzând îndemnuri la comiterea unor asemenea fapte se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe termen de la 3 la 5 ani cu sau fără confiscarea averii”.
Comunicatul Securităţii ucrainene a susţinut că reprezentanţii Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” ar fi ”difuzat materiale care ar putea conţine apeluri de violare a integrităţii teritoriale” a statului şi că faptele incriminate ar fi constat în ”demonstrarea în cadrul unei acţiuni publice desfăşurate în centrul regional a reprezentării cartografice a teritoriului regiunii Cernăuţi în cadrul aşa-numitei «Românii Mari»”. De asemenea, Securitatea ucraineană a anunţat: ”Colaboratorii SBU au stabilit că hărţile au fost tipărite în scopul propagandei «sărbătoririi» pe teritoriul Ucrainei a celei de-a 100-a aniversări a creării «României Mari». Organele de drept au stabilit de asemenea că membrii organizaţiei au distribuit literatură care ar putea cuprinde îndemnuri la restabilirea aşa-numitei ”dreptăţi istorice” prin anularea actelor internaţionale de drept şi a celor interstatale şi ”revenirea” teritoriilor Bucovinei de Nord, Basarabiei de Nord şi Basarabiei de Sud în componenţa statului român. Acum se desfăşoară acţiuni de anchetă în birourile organizaţiei neguvernamentale. SBU va face publice rezultatele după încheierea acţiunilor procesuale”.
Observăm între altele că SBU a omis să se refere în Comunicatul său de presă şi la ţinutul Herţa, care nu a făcut istoric parte nici din Basarabia anexată de Rusia ţaristă, reanexată şi dezmembrată de URSS, nici din Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic.
O parte a presei din Ucraina şi din Federaţia Rusă, inclusiv agenţiile de ştiri şi televiziunile, a dezlănţuit o adevărată isterie în legătură cu acest incident, titrând: ”SBU a descins în Cernăuţi la organizaţia separatiştilor megalo-români” (velikorumunske), ”SBU i-a deconspirat pe separatiştii români din Cernăuţi”, ”SBU s-a interesat de adepţii ”României Mari” de la Cernăuţi” şi tot aşa. În mod special şi deloc întâmplător, pe toată durata zilei de ieri, oscilând între jubilaţie greu camuflată şi preocupare mimată, i-a acordat o atenţie deosebită acestui incident reprezentanţa din Chişinău a Agenţiei de ştiri Sputnik, oficină a Guvernului rus.
Atât Comunicatul SBU, cât şi ştirile presei din Ucraina şi Federaţia Rusă au fost însoţite de imaginea unei hărţi istorice a României de după 1918 înconjurată de chipurile artizanilor statului român unitar, material didactic apărut la editura ”Eurodidactica” din ţara noastră. Situaţia creată de SBU ar fi doar ridicolă dacă nu ar fi periculoasă prin posibilele ei consecinţe asupra climatului interetnic din nordul Bucovinei. Oricine a văzut imaginea acestui material didactic înţelege că nu este vorba despre niciun fel de îndemn la separatism sau modificare a frontierelor. Harta respectivă este despre trecut, nu despre viitor.
Vom preciza că sâmbătă, 9 iunie 2018, a avut loc la Cernăuţi un Colocviu ştiinţific internaţional cu genericul „Bucovina în preajma Marii Uniri”, organizat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi în parteneriat cu Institutul „Bucovina”, filiala Academiei Române (Rădăuţi, România). Lucrările acestui Colocvii ştiinţific internaţional a fost moderat de domnul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” şi dr. Marian Olaru, directorul Institutului ,,Bucovina” al Academiei Române. La manifestaţia ştiinţifică a participat şi ministrul consilier Ionel Ivan, care a transmis din partea Consulatului General al României la Cernăuţi un mesaj de salut şi încurajare a unor acţiuni ştiinţifice de acest gen în regiunea Cernăuţi. Acest Colocviu ştiinţific internaţional a stârnit furia autorităţilor ucrainene, în speţă a Securităţii ucrainene.
Trebuie să mai precizăm că descinderea de luni a avut un preludiu. Aşa cum am anunţat anterior la tribuna Camerei Deputaţilor, sediul Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a fost în ultimul an ţinta unor atacuri repetate ale huliganilor şi extremiştilor ucraineni, aceştia profanând drapelul României şi drapelul Uniunii Europene.
De asemenea, extremişti ucraineni, despre care presa a scris că ar avea conexiuni cu Securitatea ucraineană, au pichetat sediul Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, proferând ameninţări şi utilizând un limbaj în care termenii ”separatism” şi ”separatişti” au fost nelipsiţi. Incidentul provocat luni de SBU la Cernăuţi trebuie contextualizat corect. Nu doar Centrul Cultural Român a fost pichetat de extremiştii ucraineni bine ghidaţi din umbră, ci, cu puţine luni în urmă, şi Consulatul General al României la Cernăuţi. Iar recent a fost vorba despre o pichetare a Consulatului General al României la Odesa, contra aşa-zisei ”românizări a moldovenilor” cu orchestrarea, tot din umbră, şi a unui val de sprijin din ”evreilor, găgăuzilor, bulgarilor”, mai-mai că s-ar fi conturat ”toate popoarele republicii Bugeac” visate de Putin.
Este de notorietate că SBU, despre care s-a spus acum 4 ani că ar fi penetrat în proporţie de 70% de agenţi ai Kremlinului şi care de atunci şi-a înnoit efectivul doar în proporţie de 20%, acum două săptămâni, pentru a concentra atenţia opiniei publice asupra ”eficienţei” sale, a organizat, cum spuneam la început, farsa cu moartea jurnalistului Arkadi Babcenko. Analizând retrospectiv situaţia, tragem concluzia că şi ceea ce ne prezenta şeful-adjunct al SBU la 23 februarie 2018, privind pretinsele tentative de incendiere, pe bani din Rusia, a şcolilor româneşti din satele Pilipăuţi, comuna Lunca, raionul Herţa, şi Ostriţa, raionul Noua Suliţă, a făcut parte din acelaşi tip de activitate ca şi în cazul cu privire la jurnalistul Arkadi Babcenko. Ironia sorţii este că tocmai şcolile româneşti din Ucraina fac obiectul predilect al politicilor asimilaţioniste lansate de Ministerul Educaţiei şi Rada Supremă de la Kiev (a se vedea articolul 7 din buclucaşa lege a educaţiei). Astfel, SBU a dorit să compară în ochii opiniei publice ca apărător al şcolilor româneşti în condiţiile care autorităţile statului le pun sub presiunea deznaţionalizării şi ucrainizării forţate. Iar ucrainizarea are şi faţeta dezbinării artificiale a comunităţii româneşti în români şi moldoveni, exact cum face Rusia în Transnistria ocupată de trupele şi serviciile sale secrete.
Nu uităm însă că este vorba despre acelaşi SBU, penetrat de serviciile Moscovei, care a impus unui număr impresionant de jurnalişti şi cetăţeni români interdicţia de intrare în Ucraina, de regulă pe 5 ani, pentru simple şi nevinovate opinii publicistice.
Exprimăm opinia că unul dintre scopurile descinderii de luni la sediul Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi constă în intimidarea minorităţii române, care este cea mai numeroasă comunitate neslavă din Ucraina şi care a fost şi este supusă slavizării metodice şi sistematice. Aici trebuie căutată şi explicaţia pentru care Kievul împiedică de mai bine de un deceniu, sub multiple şi diverse pretexte, înfiinţarea Institutului Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuţi, în timp ce şi-a deschis un Centru Cultural Ucrainean în Bucureşti.
Totodată, reţinem faptul că SBU, puternic penetrat de serviciile secrete ale Moscovei, se dedă unor acţiuni periculoase, cu un imens potenţial provocator nu doar la adresa minorităţii române din Ucraina, ci şi la adresa statului român cu care este legat prin tratate şi acorduri, al căror spirit şi literă Kievul le încalcă unilateral tot mai des. Putem vorbi despre un gest de ostilitate îndreptat gratuit contra statului român. O sfidare şi o bătaie de joc! Gestul însă este şi unul antiucrainean prin consecinţele lui, întrucât urmăreşte provocarea şi amplificarea unor stări de spirit îndreptate contra Kievului, dar şi degradarea artificială a climatului interetnic prin asmuţarea majorităţii ucrainene contra minorităţilor, în speţă a celei româneşti. Domnul Putin poate fi mulţumit. Uneori, gramatica geopolitică a regiunii impune să se scrie SBU, dar să se citească SVR.
Ne amintim cum a justificat SBU farsa cu aşa-zisa moarte a jurnalistului rus Arkadi Babcenko. S-a dorit o testare a reacţiei actorilor geopolitici interni şi externi. Ei bine, acum prin această operaţiune de tip sovietic, Kievul testează reacţia României şi capacitatea ei reală de a se implica în apărarea minorităţii sale autohtone din Ucraina.
Am văzut reacţia corectă şi seacă, dar insuficient de energică, a Ministerului Afacerilor Externe şi reacţia palidă şi expres delimitativă a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni faţă de descinderea Securităţii ucrainene la sediul uneia dintre principalele organizaţii ale minorităţii române din Ucraina. Din păcate, Guvernul nostru şi cele două ministere nu au arătat că România va fi nevoită să aducă pe masa organismelor comunitare şi euroatlantice comportamentul inadecvat, abuziv şi provocator al Kievului.
De fapt, Securitatea ucraineană, cu tot reziduul sovietic şi conservele Kremlinului din interior, este încurajată să acţioneze contra minorităţii române din Ucraina, pentru că ştie că Guvernul şi Preşedinţia de la Bucureşti nu se implică efectiv în apărarea minorităţii sale înrudite şi nu condiţionează practic în niciun fel imensul sprijin pe care i-l oferă Ucrainei în lupta cu agresiunea rusească şi cu adevăratul separatism.
Semnalul pe care trebuie să-l transmitem către Kiev este că nu vom tolera la nesfârşit pulsiunile românofobe ale acestuia, ca şi politicile şi practicile acestuia de slavizare metodică şi sistematică a minorităţii româneşti autohtone din statul vecin. Suntem prima ţară care a ratificat Acordul de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, uniune în care frontierele devin convenţionale, pentru că unesc, nu separă. Kievul nu a înţeles asta şi nici valoarea gestului nostru şi se pune deliberat în relaţie de conflictualitate cu România. De sub fracul Kievului se vede de la o poştă mantaua sovietică.
Cer Preşedinţiei şi Guvernului României să sisteze orice ajutor acordat Kievului pe traseul euro-atlantic până la remedierea situaţiei. Avem nevoie de o Ucraină stabilă şi previzibilă, prosperă şi paşnică, liberă, autentic democratică şi euro-atlantică, nu de o recidivă a totalitarismului sovietic şi nici de un nou auxiliar al Moscovei, complexat, tributar mentalităţii sovietice şi bântuit de năzăriri. Avem nevoie de o Ucraină în care minoritatea românească autohtonă să se simtă confortabil şi să fie respectată, nu intimidată şi constrânsă la deznaţionalizare.
Închei prin a-mi exprima solidaritatea şi întregul sprijin moral pentru domnul academician Vasile Tărâţeanu şi pentru domnul avocat Eugen Pătraş, care nu au comis nicio faptă reprobabilă şi nu au atentat în niciun fel la securitatea sau integritatea Ucrainei. Aceşti oameni sunt nevinovaţi. A fi român nu e o vină!”.
|
