|
primit de la Comisia pentru politică externă
Miercuri, 27 iunie, se împlinesc 4 ani de când România a semnat, la Strasbourg, Convenţia Consiliului Europei, privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, cunoscută şi sub numele de Convenţia de Istanbul.
Prin semnarea şi ratificarea în 2016 a Convenţiei, România a transmis un important semnal pozitiv privind angajamentul ferm de a respecta şi de a promova o serie de măsuri prin care să se asigure o prevenţie şi o combatere adecvată a fenomenului violenţei.
Convenţia de la Istanbul reprezintă instrumentul juridic internaţional cel mai cuprinzător, care abordează violenţa din perspectiva unei încălcări grave a drepturilor omului. Prin noţiunea de „violenţă de gen”, reglementată de Convenţie, care cuprinde, fără a se limita însă doar la acestea, următoarele fapte: violenţă domestică, violenţă sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane, prostituţia forţată, etc. Neincriminate până acum, aceste fapte trebuie introduse ca infracţiuni în legislaţiile statelor semnatare ale Convenţiei, iar măsurile de protecţie promovate trebuie să prevadă înfiinţarea serviciilor specializate, care să ofere asistenţă medicală şi consiliere psihologică şi juridică victimelor, precum şi înfiinţarea de adăposturi pentru acestea.
În aceşti patru ani care au trecut de la semnare, în România s-au luat măsuri pentru implementarea recomandărilor Convenţiei de la Istanbul, dar şi de monitorizare a stadiului acestora. Astfel, în 2016, s-a reînfiinţat Agenţia Naţională pentru Egalitate de Șanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) cu atribuţii în coordonarea procesului de implementare, la nivel naţional, a Convenţiei de la Istanbul. În 2018 a fost amendat şi armonizat cadrul legislativ din domeniu prin adoptarea şi promovarea a două proiecte de Lege: proiect legislativ de modificare şi completare a Legii 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în acord cu prevederile Convenţiei de la Istanbul şi proiect legislativ de modificare şi completare a Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în acord cu Angajamentul 1 asumat de România în cadrul Campaniei ONU/UN Women #HeforShe şi cu recomandările Comitetului CEDAW. De asemenea în mai 2018 a fost aprobată Strategia Naţională privind Promovarea Egalităţii de Șanse între Femei şi Bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021 şi Planul operaţional pentru perioada 2018-2021, pentru implementarea Strategiei.
Având în vedere că acest flagel al violenţei domestice şi al violenţei împotriva femeilor a cunoscut cote alarmante în ultimii ani în România şi, fiind preocupată de a folosi toate instrumentele de control parlamentar pentru eliminarea acestuia, în 2017, în cadrul Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaţilor, la iniţiativa preşedintei Biró Rozália-Ibolya, s-a înfiinţat Grupul multisectorial de lucru pentru egalitate de gen, care reuneşte parlamentari din ambele Camere ale Parlamentului, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, cu atribuţii în domeniul prevenirii violenţei împotriva femeilor, ai asociaţiilor cu reprezentare la nivel local şi naţional, preocupaţi de domeniu şi ai ONG-urilor care militează pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.
În aceşti patru ani, de o importanţă majoră, s-au înregistrat progrese în domeniu, dar nu suficiente pentru eradicarea fenomenului de violenţă domestică şi violenţă împotriva femeilor. Astfel, putem menţiona că, în România, o parte din angajamentele asumate au fost realizate şi au vizat crearea de noi ocupaţii în nomenclatorul de meserii, şi anume, expert şi tehnician în egalitate de şanse, dezvoltarea unei reţele de centre de adăpost şi consiliere psihologică şi juridică a victimelor şi a unei reţele de asistenţă pentru agresori, la nivel zonal, precum şi reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei faptelor de violenţă.
Având în vedere faptul că această Convenţie de la Istanbul este singurul act juridic internaţional care abordează şi reglementează această gravă violare a drepturilor omului care este violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor, Comisia pentru Politică Externă a Camerei Deputaţilor prin Grupul multisectorial de lucru pentru egalitate de gen reafirmă angajamentul asumat pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi recomandă ţărilor nesemnatare ale Convenţiei să îşi revizuiască poziţia în sensul principiilor democraţiei şi a respectării drepturilor omului.
|