|
primită de la domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
Acţiunea unitară a universităţilor şi a autorităţilor locale şi judeţene, singura cale pentru dezvoltarea durabilă a Timişoarei şi a regiunii de vest
Miza dezvoltării Timişoarei, a judeţului Timiş şi a regiunii noastre este una ce se află deasupra intereselor fiecărei instituţii din plan local, fie că vorbim de universităţi, autorităţi locale, instituţii deconcentrate sau forme asociative nonguvernamentale. Acum, când sunt mai puţin de doi ani şi jumătate până la debutul programului Capitală Europeană a Culturii 2021, perspectivele ar putea fi favorabile, cu condiţia să recunoaştem că avem un numitor comun, pentru care merită să dezbatem, să decidem şi să acţionăm unitar.
Acele comunităţi care au înţeles un astfel de deziderat, mai ales cele din principalele centre regionale ale României, fac paşi semnificativi spre dezvoltare. În unele centre universitare, colaborarea între administraţia locală şi ansamblul universităţilor este nemijlocită, pentru a atrage noi studenţi, prin efort unitar, cu argumente cât mai concrete, la care contribuie şi Primăria, şi Consiliul Judeţean, şi comunitatea academică în întregime. În alte oraşe, administraţiile locale generează proiecte integrative ce grupează mediul educaţional, cel de afaceri şi cel administrativ, pentru a realiza proiecte comune, care să ducă la creşterea calităţii vieţii şi a modernizării mediului public.
Timişoara nu poate rămâne la stadiul în care se află. Capitala Banatului are nevoie ca de aer de o viziune unitară de management în privinţa strategiilor de dezvoltare şi a implementării lor. Aici putem aduce în discuţie şi nevoia de coerenţă în agenda programului Capitală Europeană a Culturii 2021, dar şi implicarea comunităţii în strategia de consolidare turistică a zonei, cât şi în alte domenii în care energiile locale trebuie integrate, pentru un salt comun, rapid şi vizibil.
Unul dintre exemplele pe deplin ilustrative cu privire la nevoia de abordare unitară a unei situaţii încă problematice este cel referitor la repartizarea locurilor finanţate de către Ministerul Educaţiei pentru universităţile timişorene. Centrul universitar timişorean este dezavantajat net în repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat, finanţate de la bugetul de stat. În timp ce aproape o treime din locurile finanţate public pentru anul universitar 2018-2019 sunt alocate celor douăsprezece universităţi publice din Bucureşti (29%), situaţia comparativă a celor trei centre universitare puternice, Timişoara, Cluj şi Iaşi, este dezechilibrată, arătând o netă discriminare a celor patru universităţi timişorene publice (care totalizează doar 9% din locurile finanţate pe ţară) în raport cu cele din Cluj (cărora li s-au repartizat 16%) şi chiar cu cele din Iaşi (cărora li s-au repartizat 13% din locurile finanţate pe ţară).
Cum să evolueze Timişoara şi judeţul Timiş, întreg Banatul, când deciziile guvernanţilor de azi ne sunt categoric defavorabile?
Guvernul ţine cifrele anuale de şcolarizare publică universitară pentru centrul timişorean într-un plafon nejustificat de coborât, la o cotă ce transformă resursa educaţiei superioare dintr-un necesar pilon al creşterii comunităţii locale şi regionale, într-un factor al stagnării. În timp ce economia regiunii noastre a produs pentru export în 2017 un volum sensibil egal cu cel produs de economia Bucureştiului şi un Produs Intern Brut judeţean pe cap de locuitor care a depăşit 10 mii de euro anual (cifră ce nu este realizată în afara capitalei decât în judeţele din Top 5 pe ţară: Timiş, Cluj, Prahova, Braşov şi Ilfov), Timişoara a rămas în ultimii zece ani fără susţinere şi net dezavantajată, în privinţa celei mai importante resurse de dezvoltare: numărul de locuri finanţate în universităţile publice. Merită să evidenţiem aici şi nivelul de performanţă al centrului universitar timişorean, în creştere şi consacrare la nivel internaţional, Universitatea de Vest din Timişoara fiind prezentă în numeroase clasamente internaţionale de profil, prin care se măsoară performanţa universităţilor pe baza unor indicatori grupaţi în patru categorii: predare, cercetare, diversitate internaţională şi sustenabilitate financiară.
Dacă vom vedea în miza educaţiei superioare un numitor comun strategic al universităţilor din Timişoara, al Consiliului Local şi Primăriei Timişoara, al Consiliului Judeţean Timiş şi chiar al mediului civic şi politic reprezentativ, atunci vom ajunge să ne facem auzită şi ascultată vocea la Bucureşti. Dacă ne vom apăra obiectivele publice ale comunităţii cu o voce unitară, suficient de puternică pentru a se face auzită la cel mai înalt nivel, cu siguranţă ne vom maximiza rezultatele. Este, desigur, o cale anevoioasă, a construirii unui acord public între toţi factorii reprezentativi din Timişoara. Probabil că suntem puţin obişnuiţi cu acest mod de lucru, dar este calea care se va dovedi pragmatică şi eficace pentru atingerea intereselor noastre publice.
Avem toate argumentele să fim uniţi şi să intervenim, toţi cei care formăm comunitatea universitară, administrativă, culturală, politică şi de opinie a Timişoarei.
|
