|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grup PSD)
„Este nevoie de materiale educaţionale şi didactice digitale pentru copiii din diaspora. Sunt cazuri când aceştia se întorc în România după experienţe educaţionale în străinătate, dar nu trebuie să fie străini de limba şi de cultura română!”
Implementarea unor programe corecte, coerente care să asigure materialele didactice şi educaţionale necesare învăţării limbii române pentru copiii din diaspora trebuie să constituie o prioritate pentru ministerul de resort.
„În prezent, România are în diaspora un număr de peste 4 milioane de cetăţeni care au o carieră, merg la studii, muncesc în diverse domenii sau au propriile iniţiative antreprenoriale. Realitatea socială ne arată situaţii în care copiii familiilor stabilite în diaspora nu reuşesc să asimileze competenţe lingvistice avansate de limba română, competenţe culturale sau cunosc puţine aspecte ce ţin de identitatea naţională. Există, de asemenea, situaţii dificile de reintegrare a elevilor în ciclurile de învăţământ gimnazial şi liceal, după anii petrecuţi în alte medii ligvistice şi culturale, aspecte datorate şi accesului dificil la materiale didactice, la resurse educaţionale diferite, atât în format tipărit, cât şi în format electronic. Îmi exprim intenţia de a susţine un demers instituţional, legislativ, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru elaborarea unor strategii clare, coerente, adresate copiilor şi tinerilor din diaspora, dar mai ales pentru crearea unei platforme online, dedicată elevilor, alături de alte programe de studiu complementare celor din ţara în care se află.”
Rapoartele Institutului Naţional de Statistică indică pentru ultimii ani analizaţi - şi anume 2015-2016 - o cifră de peste 26.000 de copii născuţi în altă ţară, dar cu reşedinţa în România, în raport cu peste 175.000 născuţi în ţară. Trendul a fost unul ascendent începând cu anul 2009, de la un număr de 15.755, ajungându-se până la un maximum de 36.609 de copii născuţi în străinătate, în 2013. Dincolo de fluctuaţiile statistice, de plecări şi reveniri ale românilor pentru muncă sau studiu în străinătate, fenomenul migraţiei persistă cu implicaţii sociale, economice, politice, dar şi la nivelul educaţiei şi al formării copiilor acestora.
Evident, există situaţii diferite în care copiii/elevii fie se întorc în ţară, fie rămân în străinătate şi urmează acolo un traseu educaţional sau se creează o simbioză între cele două situaţii, în sensul că, după o perioadă de studiu în ţara gazdă, se întorc să îşi continue educaţia în România. Numărul acestora la nivel naţional este destul de ridicat, iar la nivelul Judeţului Iaşi, numărul cererilor de echivalare a studiilor realizate în străinătate la înmatricularea elevului într-o şcoală românească este de 93 pentru intervalul ianuarie-iulie 2018, iar valorile în anii anteriori au variat între 100-200 de cereri anual.
Se impune o analiză atentă a situaţiilor în care, întors acasă, elevul reuşeşte să se integreze în învăţământul românesc şi să ţină pasul cu sistemul educaţional, cu o nouă curriculă. Aspectele fundamentale din domeniul limbii, al comunicării şi literaturii române, dar şi competenţele culturale în raport cu civilizaţia şi cultura română, cu identitatea naţională, aspecte istorice, de mitologie sau folclor naţional sunt puţin cunoscute de aceştia. Reveniţi în ţară, elevii întâmpină de multe ori dificultăţi de a se acomoda, de comunicare corectă în limba maternă, iar dacă nu au avut contact niciodată cu şcoala românească, procesul este şi mai complex.
Cu siguranţă, oportunităţile rezultate în urma învăţării unei limbi străine, în urma contactului cu diferite culturi şi civilizaţii din ţările europene, cât şi adaptabilitatea la medii europene reprezintă atuuri incontestabile, o zestre culturală importantă pentru tinerii respectivi pe care am semnalat-o mereu ca fiind semnificativă, mai ales din perspectiva profesorului. În acelaşi timp rămân esenţiale cunoştinţele de limba română, de istorie şi cultură românească pentru formarea tinerilor care trăiesc în alte spaţii internaţionale. Rădăcinile naţionale, apartenenţa lor la un anumit popor, valenţele patriotice, elementele ce compun matricea identitară, istoria, limba, cultura, mentalităţi şi obiceiuri trebuie să fie cele ale ţării de origine, iar responsabilitatea României, a autorităţilor competente, preocupările şi politicile avizate sunt absolut necesare.
Consider grav faptul că nu avem în prezent o situaţie clară a numărului de copii care învaţă în străinătate sau a celor care au părăsit sistemul educaţional străin şi au revenit în ţară pentru continuarea ciclurilor educaţionale, date ce ar trebui actualizate periodic.
Au fost făcuţi paşi importanţi în ultimii ani, prin faptul că sunt finanţate cursurile opţionale de limbă şi literatură română, de cultură şi civilizaţie românească, prin prezenţa unui număr semnificativ de lectori români în străinătate şi prin elaborarea unor programe destinate tinerilor din diaspora. Se adaugă demersurile Ministerului Educaţiei, ale ambasadelor României, precum şi activităţile şi programele ONG-urilor, ale asociaţiilor cu experienţă în domeniu, care au proiectat şi derulează numeroase programe pentru formarea şi integrarea elevilor ce învaţă în diaspora.
Totuşi, comunităţile din diaspora se plâng în continuare de faptul că nu au acces facil la materiale didactice, în limba maternă, destinate copiilor şi menţioneză că de cele mai multe ori acestea nu se regăsesc în format digital.
O soluţie la problema identificată este reprezentată de realizarea unei platforme online, unde să fie încărcate materiele educaţionale în format digital, selecţii din cărţi/ opere literare de referinţă, seturi de exerciţii de limba română pentru diferite nivele de vârstă, module de învăţare sau chiar manuale şcolare specifice. Platforma poate fi organizată pe secţiuni, în funcţie de vârsta elevilor, de interesele acestora, de tematica abordată, explorând aspecte lingvistice şi de comunicare, aspecte literare, elemente de istorie şi cultură românească etc.
Această platfomă ar fi utilă din mai multe perspective:
1. Ajută copilul să înţeleagă şi să aprofundeze cunoştinţe de limbă, cultură, identitate naţională;
2. Completează studiile pe care le urmează elevii în ţara gazdă;
3. Integrează părinţii într-o relaţie pedagogică, de comunicare şi împărtăşire a valorilor naţionale alături de propriii copii;
4. Facilitează accesul la informaţii diferite şi de actualitate;
5. Prezintă elemente didactice de calitate, gratuite, avizate de specialişti, cu un conţinut ştiinţific valid.
„Consider că mai multe demersuri legislative sau instituţionale în consens şi complementare cu viziunea şi activităţile ministerelor de resort sunt utile şi importante. În activitatea derulată în calitate de inspector general m-am confruntat de multe ori cu problema cererilor de echivalare a studiilor din străinătate, am cunoscut problemele legate de educaţia copiilor în cazul familiilor revenite în ţară, poveşti de viaţă, implicaţii pedagogice profunde ale fenomenului în discuţie. Din punct de vedere formal şi instituţional inserţia în sistemul educaţional românesc nu creează probleme, dar practica la clasă cu elevii respectivi implică anumite dificultăţi.
Există motivaţii complexe pentru aceste fireşti demersuri de subliniere a apartenenţei la un anume spaţiu, cu o istorie comună, pentru preocupările orientate spre educaţia copiilor români aflaţi temporar în afara graniţelor, cu scopul de a deprinde o limbă română curată, corectă, nuanţată, cât şi cunoştinţe de istorie, literatură şi cultură românească. Toate ţările fac eforturi semnificative pentru ca limba naţională să fie cunoscută la nivel avansat de cetăţenii din ţară şi din diaspora, după cum există şi demersuri de promovare a limbilor şi culturilor naţionale în spaţiul european, pentru cunoaştere şi înţelegere interculturală. România trebuie să fie în continuare atentă şi consecventă cu aceaste repere de politică identitară, să îşi pună în valoare limba, cultura, elementele de tradiţie şi originalitate, care să fie promovate şi suţinute prin toate mijloacele, cu atât mai mult pentru cetăţenii proprii.” a susţinut prof. dr. Camelia Gavrilă.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.com.
|
