|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
Începând cu anul 1965, UNESCO a declarat oficial data de 8 septembrie ca Zi Internaţională a Alfabetizării, cu scopul de a promova alfabetizarea ca instrument al dezvoltării esenţiale a omului modern.
Cu toate eforturile întreprinse de atunci, 15 % din populaţia lumii încă nu ştie să scrie sau să citească.
În 2016, Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale publica un studiu, potrivit căruia ţara noastră se confrunta cu o rată îngrijorătoare a analfabetismului.
Cei mai mulţi dintre copii abandonează şcoala din cauza sărăciei sau a lipsei de educaţie a părinţilor. Cei mici sunt trimişi la muncă pentru a sprijini familia sau pur şi simplu nu au cum să meargă la şcoală.
Rata de părăsire timpurie a şcolii este îngrijorătoare: 26,6% în zonele rurale din România, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi scade la 6,2% în municipii, relevă o statistică din mai 2018 realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii.
Problema abandonului şcolar este una europeană, nu doar românească.
Fenomenul de abandon şcolar este strâns legat de cel al migraţiei, mulţi elevi renunţând la cursuri pentru că familia ia calea străinătăţii.
La jumătatea acestui an, în Vrancea, judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, s-au înregistrat 632 copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate, 1667 cu un singur părinte plecat din ţară şi 349 cu părinte unic susţinător.
O statistică a IȘJ Vrancea arată că în anul şcolar precedent, 2017-2018, la finalului semestrului I au abandonat şcoala 363 de elevi înscrişi în şcolile din judeţ. Cei mai mulţi dintre aceştia, 320, provin din mediul rural, iar 43 din mediul urban. La fel de grav este faptul că foarte mulţi dintre aceşti tineri nu doresc să intre în câmpul muncii în România, după abandonarea studiilor: în august anul acesta, înainte de sesiunea de toamnă, peste 500 de locuri din liceele şi şcolile profesionale erau neocupate, 267 de locuri fiind libere în învăţământul profesional din Vrancea.
Ştiu că se încearcă diminuarea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar, prin proiecte şi programe educaţionale punctuale, dar nu este suficient.
Suntem în pragul începerii unui nou an şcolar în România, evaluarea acestor situaţii trebuie să ne determine să acţionăm fără întârziere în sensul reducerii cifrelor îngrijorătoare, legate nu doar de analfabetismul funcţional, ci şi de abandonul şcolar.
Cred că împreună putem contura un program de reforme structurale în sistemul de educaţie, care să fie pe lista priorităţilor României, însemnând pe termen lung o creştere economică accelerată şi considerabil mai inclusivă pentru România.
|
