|
primit de la domnul deputat Adrian Dohotaru (deputat neafiliat)
În Săptămâna Mondială a Locuirii, Parlamentul României face primul pas pentru recunoaşterea şi reglementarea aşezărilor informale din România
- Peste 200.000 de oameni „invizibili” ar putea deveni cetăţeni cu drepturi şi obligaţii egale graţie unei propuneri legislative introduse astăzi în Parlament -
La finalul a doi ani de cercetare şi acţiuni de conştientizare, Fundaţia PACT şi MKBT: Make Better, în parteneriat cu GAL Reşiţa, Asociaţia DEP Bumbeşti-Jiu, Grupul de Iniţiativă Valea Corbului, anunţă finalizarea cu succes a primului pas în direcţia recunoaşterii şi a reglementării aşezărilor informale din România: introducerea în procedură parlamentară a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul sau Legea aşezărilor informale.
Aşezările informale sunt perimetre cu locuinţe dezvoltate spontan, pe terenuri care nu au funcţiuni de locuire reglementate urbanistic, situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, în care locuitorii nu au un drept de deţinere legală asupra terenurilor şi locuinţelor pe care le-au construit şi le ocupă. Aşezările informale cuprind locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate şi/sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, iar prin localizarea şi caracteristicile socio-demografice conduc la excluziune, segregare şi marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii) sau biologic (gropi de gunoi), unele aşezări informale sau părţi din cadrul acestora pun în pericol siguranţa şi chiar sănătatea locuitorilor lor.
Potrivit unei cercetări derulate în perioada 2013-2014, la care au răspuns doar 53% dintre UAT-uri, în România ar exista 50.000 de locuinţe şi aproximativ 64.000 de familii situate în aşezări informale, peste 200.000 de cetăţeni lipsiţi de acte de identitate permanente, cu acces zero sau limitat la infrastructură şi servicii de bază, precum electricitatea sau apa curentă, servicii de educaţie şi sănătate. România este singura ţară din UE care condiţionează identitatea (deţinerea unor documente de identitate definitive) de proprietate (deţinerea de acte de proprietate) .
Momentan, legislaţia românească relevantă nu face nicio referire la aşezările informale şi nu permite reglementarea situaţiei în care trăiesc locuitorii acestora. În lipsa unoi reglementări, fenomenul riscă să se extindă, făcând şi mai dificile intervenţiile ulterioare. Proiectul legislativ, depus astăzi la registratura Senatului, propune o definiţie a aşezărilor informale, stabileşte cadrul necesar de intervenţie publică integrată pentru reglementarea, limitarea extinderii aşezărilor informale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi siguranţă a locuitorilor acestora şi clarifică responsabilităţile autorităţilor publice în coordonarea activităţilor de identificare, reglementare, evaluare şi monitorizare a aşezărilor informale din România.
Proiectul a fost depus miercuri, 3 octombrie, de următorii iniţiatori: Petre Florin Manole (PSD), Adrian Dohotaru (independent), Oana Bîzgan-Gayral (independent), Iulian Bulai (USR), Marian-Gheorghe Cucşa (ALDE), Nicuşor Dan (USR), Angelica Fădor (PNL), Laura Mihaela Fulgeanu Moagher (PSD), Cristian Ghica (USR), Cristian Ghinea (USR), Nicolae Georgescu (PSD), Laurenţiu-Dan Leoreanu (PNL), Adrian Mocanu (ALDE), Andrei Nicolae (PSD), Eugen Neaţă (PSD), Daniela Oteşanu (PSD), Adrian Claudiu Prisnel (USR), Florina Presadă (USR), Andrei Pop (PSD), Claudiu-Florin Roman (PNL), Adrian Solomon (PSD), Daniel Suciu (PSD), Răzvan-Ion Ursu (PSD), Daniel Vasile (minorităţi), Nicolae Velcea (PSD), Dan Vîlceanu (PNL), Sergiu Cosmin Vlad (USR).
“Reglementarea aşezărilor informale este un prim pas pentru incluziunea acestor comunităţi şi şansa ca aceşti cetăţeni să capete drepturi şi responsabilităţi egale. Având siguranţa ocupării, acces la infrastructură şi servicii, posibilitatea de a-şi face buletin permanent, aceştia vor putea accesa programe publice de formare, se vor putea apoi angaja, vor plăti impozite şi vor putea oferi viitoarelor generaţii condiţii mai bune de viaţă şi şansa unui viitor mai bun. Amânarea constituirii unui cadrul normativ şi operaţional pentru aşezările informale, nu rezolvă problemele sociale şi de organizare spaţială a acestora, ci le accentuează. Siguranţa ocupării şi condiţiile de locuire adecvate stau la baza întregului proces de incluziune socială a acestor comunităţi, în prezent invizibile pentru statul român”, a declarat Bogdan Suditu, expert locuire şi planificare teritorială MKBT: Make Better, co-iniţiator al proiectului No Man’s Land.
”S-au împlinit, săptămâna aceasta, doi ani de la momentul la care s-a născut ideea unui astfel de proiect de lege din consultările cu una dintre comunităţile unde locuirea informală este un fenomen real, dar nerecunoscut legal. În astfel de comunităţi, condiţiile de viaţă sunt foarte grele şi nimeni nu poate interveni - pentru că ele nu apar pe hărţile oficiale, iar locuitorii lor sunt practic invizibili. Ei sunt parte dintr-o realitate pe care până acum, legal, nu o puteam recunoaşte. Acest proiect de lege reprezintă pasul cheie pentru crearea cadrului de rezolvare a situaţiei aşezărilor informale, împreună cu autorităţile şi locuitorii acestora”, a declarant Gabriela Stanciu, director executiv, Fundaţia PACT.
Mai multe informaţii despre fenomenul locuirii informale în România precum şi despre parcursul acestui proiect legislativ pe www.locuireinformala.ro.
Iniţiativa legislativă pentru reglementarea aşezărilor informale este un rezultat al proiectului No Man’s Land – locuire informală în comunităţile rome – recunoaştere, responsabilitate şi soluţii împărtăşite, implementat în perioada 2017-2019 de Fundaţia PACT şi MKBT Make Better, în parteneriat cu GAL Reşiţa, Asociaţia DEP Bumbeşti-Jiu, Grupul de Iniţiativă Valea Corbului.
Despre iniţiatorii proiectului No Man’s Land
Fundaţia PACT, www.fundatiapact.ro – este o organizaţie non-guvernamentală, activă în domeniile dezvoltării comunitare, participării civice şi a economiei sociale.
MKBT: Make Better, www.mkbt.ro – este o organizaţie care activează în domeniul dezvoltării locale şi regenerării urbane, lucrând la firul ierbii cu comunităţi şi autorităţi locale.
Persoane de contact pentru presă:
Irina Dobriţă, irina.dobrita@mkbt.ro 0726 281 894
Laura Oancă, laura@fundatiapact.ro, 0723 334 645
Istoric Legea aşezărilor informale
|
