|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
”Academia Română este un aşezământ naţional fundamental şi trebuie să aibă filiale peste hotare, în zonele locuite de români”
Miercuri, 3 octombrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a avut la sediul central al Academiei Române, într-o atmosferă călduroasă, o întrevedere cu domnul academician Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei, domnul academician Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei şi domnul Dinu Dumitru, directorul general al Academiei.
Interlocutorii au procedat la un schimb de păreri pe marginea problematicii curente a Academiei Române, din perspectiva importanţei deosebite şi a misiunii acesteia ca cel mai înalt for naţional de consacrare, de cercetare ştiinţifică şi creaţie, care reuneşte personalităţi din ţară şi de peste hotare, a căror operă este reprezentativă pentru ştiinţa şi cultura română.
De asemenea, discuţiile s-au axat pe proiectul Legii Academiei Române, aflat în dezbatere parlamentară şi prin care se propune, între altele, redefinirea rolului, misiunilor şi obiectivelor Academiei Române.
Domnul academician Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei Române a ţinut să declare cu această ocazie: ”Mă bucur că aţi reuşit să ajungeţi la Academia Română şi dorim să vă rugăm să ne ajutaţi şi să încercăm să facem ceva în privinţa unor probleme punctuale.
Academia Română este o instituţie identitară fără pereche. Împreună cu o echipă de jurişti, eu şi colegii mei, am făcut o lege. Bine făcută, cu câteva scăpări. Am discutat cu domnul ministru Teodorovici pe baza ei şi ceea ce dumnealui nu înţelege este că atunci când noi solicităm să fim scutiţi de impozite, nu este o solicitare venită din partea oricărei instituţii.
Instituţia noastră este una de interes public pentru ca are proprietăţi private şi valori de patrimoniu, ale ţării. Aceste valori sunt în proprietatea Academiei care este a ţării. Tot încearcă diverşi să ne numească instituţie de stat. Noi nu suntem. Suntem sui generis, de interes public, instituţie autonomă care îşi hotărăşte singură activitatea, componenţa, administrarea etc.
Mai este un subiect foarte sensibil pentru noi. Casa Academiei, aceea mare, neterminată. Acolo sunt editura Academiei şi 40 de institute. A mai rămas 6-7% din cât mai trebuia executat din clădire şi lucrarea a fost scoasă la licitaţie.
Legea a trecut de primele comisii şi este acum la comisia de învăţământ. Tot ce ne dorim este să iasă ceva în beneficiul instituţiei ca să aibă libertatea să funcţioneze. Avem nevoie de sprijinul oamenilor din Parlament. Dacă legea este adoptată într-o formă bună, toate problemele noastre s-ar rezolva. Este foarte interesant că ceea ce se solicită prin această lege nu este nimic în plus faţă de ceea ce a avut de-a lungul timpului Academia Română. În 1990, Academia se reînfiinţează şi este continuatorul Academiei dinainte de 1948. Nu mai avem nici măcar 30% din ce aveam. Dacă reuşim să rezolvăm toate impedimentele printr-o lege, Academia ar avea libertatea să se dezvolte.
Ca să vorbim despre domeniul dumneavoastră de activitate, în afara ţării sunt peste 10 milioane de români, această eleganţă pe care o avem cu minorităţile din ţară ar trebui să aibă şi reciprocitate. Noi am pus în lege că vom înfiinţa filiale ale Academiei Române în afara României, ca să creăm expansiune”.
Deputatul Constantin Codreanu a ţinut să menţioneze, între altele: ”Vă mulţumesc pentru această expunere amplă şi densă. Doresc să vă asigur de susţinerea oricărei iniţiative care vizează consolidarea culturală şi identitară a naţiunii române, fie că vorbim despre românii din Țară sau de cei din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani sau din diaspora de mobilitate.
Mă bucură enorm faptul că aţi prevăzut în proiectul de lege posibilitatea înfiinţării de filiale ale Academiei Române peste hotare. Academia Română este un aşezământ naţional fundamental şi filialele ei peste hotare, în zonele locuite de români, ar putea contribui la dezvoltarea culturală şi ştiinţifică a naţiunii române. Republica Moldova ar trebui să fie, cred, prima destinaţie în acest sens.
Am discutat chiar ieri cu reprezentantul Academiei Române care ne-a vizitat la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Reiterez că am salutat cu satisfacţie Declaraţia Academiei Române de anul acesta privind unitatea etnolingvistică şi identitar-culturală a românilor din Sudul şi Nordul Dunării. Am fi recunoscători dacă s-ar elabora un document oficial privind alfabetele celor trei dialecte istorice româneşti din Sudul Dunării (aromân, meglenoromân şi istroromân) pe baza alfabetului românesc, urmând ortografia consacrată.
Am abordat şi situaţia Casei Vasile Alecsandri din Mirceşti, judeţul Iaşi, proprietate a Academiei Române. Am interpelat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Prefectura judeţului Iaşi asupra acestui caz. Suntem încrezători că o soluţie va fi identificată.
Un subiect aparte este cel al înfiinţării Muzeului Românilor de Pretutindeni, la a cărui organizare Academia Română ar putea avea o contribuţie esenţială.
De asemenea, un subiect pe care îl aducem în atenţie este cel al lansării iniţiativei de ridicare în România şi/sau Republica Moldova a statuilor şi busturilor unor basarabeni şi transnistreni membri titulari sau onorifici ai Academiei Române. Considerăm că primul dintre membrii de onoare ai Academiei Române căruia ar trebui să i se ridice una sau mai multe statui în România este Vasile Stroescu, primul preşedinte al Parlamentului României Reîntregite şi unul dintre cei mai mari mecenaţi români în istorie”.
|
