|
primită de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Sărbătoarea simbolică a educaţiei
Conform deciziei UNESCO din 1994, pe data de 5 octombrie se celebrează Ziua Internaţională a Educaţiei, o zi cu valoare simbolică destinată conceptului larg de educaţie, de formare şi modelare a personalităţii umane, în sensul dezvoltării personale, dar şi al integrării în societate, într-o activitate utilă, într-o lume cu graniţe estompate, internaţională şi globalizată.
În acelaşi timp, semnificaţiile acestei zile de sărbătoare trimit şi spre valoarea şi rolul profesorului, fiind vorba de o apreciere publică a cadrelor didactice, a competenţelor, dar şi a dăruirii implicate în actul educaţional.
Într-o lume a globalizării, dar paradoxal şi o lume a unui individualism puternic, a drumului solitar prin profesie, o lume a unor competiţii profesionale dure, ne întoarcem firesc spre nevoia de comunicare, dar şi spre valenţele profesorului internaţional, în contextul în care constatăm fenomenul internaţionalizării învăţământului. Astfel, profesorii trebuie să parcurgă stagii de formare, adaptări succesive la diferite medii educaţionale, să găsească răspunsuri ştiinţifice şi pedagogice potrivite pentru elevi şi studenţi care vor lucra în diferite zone profesionale solicitante, diverse, dar şi multiculturale.
O altă dimensiune se referă la statutul profesorului la nivel naţional, prilej de a analiza modul cum este apreciat şi valorizat acesta în societate. Un învăţământ modern implică şi ideea de profesor modern, adaptat la noile cerinţe şi provocări, la aspectele creative şi inovative din domeniul educaţiei, dar şi o persoană care se poate adapta uşor unor medii şi culturi diferite.
Se conturează tot mai mult statutul de profesor internaţionalizat prin numeroase proiecte educaţionale şi de cercetare pedagogică, dincolo de barierele naţionale, prin schimburi de experienţă, stagii şi programe de cercetare desfăşurate în diferite universităţi, şcoli, institute.
La nivel naţional, meseria de profesor este una nobilă, respectată, aproape sacră pentru societate şi pentru formarea noilor generaţii, dar mai mult la nivel de atitudine şi definire publică. Din pacate, într-un studiu realizat de Romanian Business Leaders, România ocupă un loc modest în Europa în ceea ce priveste indexul global al statusului profesorilor în societate, analizate fiind nivelul salariului, încrederea profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori sau pe baza evaluarii respectului acordat profesorilor de către elevi.
Sunt însa şi progrese notabile, preocupări la nivel de politici sectoriale naţionale, guvernamentale care s-au concretizat în creşteri salariale, facilităţi, accesul la programe de formare, la studii universitare, de doctorat, la proiecte de cercetare etc.
Sărbătoarea de astăzi este o celebrare importantă a unei profesii de anvergură intelectuală şi implicare afectivă, dar trebuie să fie şi un moment de analiză lucidă, un prilej al comparaţiilor, al strategiilor destinate educaţiei în întregul acesteia, beneficiarilor posibili – elevi, studenţi, persoane adulte, căt şi o implicită întoarcere cu multă rigoare şi preocupare spre rolul şi importanţa profesorului mentor, formator, modelator de specialişti, de cariere şi, în ultimă instanţă de personalităţi.
|
