|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Un vot pentru valori şi tradiţii în spaţiul familiei
Votul reprezintă mecanismul fundamental al unei democraţii consolidate. Recenta experienţă a referendumului naţional presupune, în mod firesc, o analiză sociologică, dar şi reflecţia clasei politice. Este aproape inexplicabil faptul că, după mulţi ani în care România a traversat o perioadă tulbure, un univers închis, totalitar, în care pluralismul politic, libertatea de expresie şi dreptul la un vot autentic erau deziderate majore, astăzi nu reuşim să găsim soluţii pentru o participare activă la vot.
Votul este un drept, nu o obligaţie, dar un drept câştigat cu greu pe parcursul istoriei, de aceea, poate, acesta ar trebui să fie o obligaţie morală. Absenteismul românilor la votul pentru redefinirea familiei are semnificaţii multiple: încredere scăzută a cetăţenilor în politicile prezentate, lipsa de interes pentru tema în discuţie, insuficienta explicare a sensurilor referendumului şi ale temei propuse, lipsa unei culturi a votului, dar şi o sancţionare a clasei politice”, a subliniat în plenul Camerei Deputaţilor, prof. dr. Camelia Gavrilă.
Deputatul Camelia Gavrilă a adăugat că „nu trebuie să uităm că Referendumul pentru familie 2018 are la bază o iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie, deci a fost un demers al societăţii civile. Proiectul de lege iniţiat de coaliţie are ca motivaţie înlăturarea oricărui echivoc pe care utilizarea termenului de "soţi" ar putea să-l aducă în conturarea noţiunii de "familie", a raportului dintre "familie" şi dreptul fundamental al bărbatului şi al femeii de a se căsători şi a întemeia o familie. Familia este o comunitate umană care se confundă cu dezvoltarea civilizaţiei, este “şcoală a emoţiilor”, oferă copiilor primele lecţii de afecţiune şi comunicare caldă. În familie se realizează pregătirea copiilor pentru viaţa socială, aceasta constituie un simbolic prolog pentru şcoala de mai târziu, oferind garanţii de moralitate, cultivând ideea de datorie, ierarhie şi ordine, împlinire de sine, demnitate şi libertate interioară”.
Deputatul PSD Camelia Gavrilă subliniază că votul din 6 şi 7 octombrie 2018 a reprezentat un vot orientat către definirea clară a căsătoriei, ce reprezintă o problemă relevantă pentru societate, un vot pentru stabilitatea familiei tradiţionale, ca aspect central pentru o comunitate echilibrată şi dezvoltată armonios. Deoarece referendumul reprezintă un instrument ce îndeplineşte standardele democraţiei liberale, abordări similare faţă de problematica în cauză au avut loc în SUA (anii 2003-2004), Irlanda (2016), precum şi o consultare populară în Australia (2017). De asemenea, declaraţia de faţă aduce în atenţia cetăţenilor câteva clarificări ale problemelor pe care le-a ridicat acest referendum, care nu a dezbinat societatea, ci a implicat idei, dezbateri, pluralitate de opinii, în sensul definirii ideii de familie şi a instituţiei căsătoriei. Mai mult, acest demers civic nu a reprezentat o armă politică a unui partid sau a unor politicieni, ţinând cont de faptul că revizuirea a fost promovată de o persoană juridică de drept privat în toamna anului 2015 şi a fost înregistrată în Parlament în mai 2016, urmând traseul legislativ normal, traversând structuri instituţionale şi etape diferite de guvernare, iar clasa politică a respectat disocierea între campania civică şi campania politică.
Referendumul este, însă, şi prilej de a trage un semnal de alarmă faţă de alte probleme complementare temei în discuţie:
1. Birocraţia excesivă în procesul de adopţie
În România, procesul de adopţie a unui copil reprezintă încă un demers anevoios, cu dificultăţi legislative, care îndeamnă mai mult la renunţare, decât la stimularea unei familii să adopte unul dintre cei 20.000 de copii prezenţi încă în orfelinate şi centre de plasament din România, conform unui studiu prezentat de UNICEF în 2016.
2. Stabilitatea familiei în contextul migrării părinţilor
Potrivit datelor preluate de la Direcţiile generale de asistenţa socială şi protecţia copilului, aproximativ 100.000 de copii au cel puţin un părinte plecat în străinătate la muncă, iar cei care au ambii părinţi plecaţi sunt în jur de 18.000 de copii. Obligată de situaţia economică şi socială, familia din România se confruntă cu o serie nouă de provocări ce ţin de comunicare, de sprijinul oferit copiilor, calitatea educaţiei parentale substituite de bunicii copiilor sau numărul mare de divorţuri etc. Este necesară acordarea de sprijin şi stimulente financiare sau materiale, consiliere economică, socială, juridică, profesională pentru revenirea în ţară a familiilor migrante.
3. O familie înseamnă şi un copil
Este recunoscut faptul că natalitatea în România este în scădere, iar o familie înseamnă, ipotetic, şi prezenţa unui copil, pentru a se ajunge la armonia şi împlinirea unei meniri importante. De aceea, sunt necesare programe guvernamentale de încurajare a natalităţii, de finanţare a procedurilor medicale specifice.
4. Alocaţiile de stat oferite copiilor
În prezent, alocaţia unui copil cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani este de 84 de lei, echivalentul a 18 euro. Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au o alocaţie de cel puţin 100 de euro, pe primele locuri fiind Olanda cu o indemnizaţie de 273 euro, urmată de Italia cu 258 de euro.
Evident această listă poate să meargă mai departe prin armonizarea vieţii de familie cu idealurile legate de carieră, măsuri ce vizează stimularea natalităţii pentru o redresare demografică, locuinţe prin programul „Prima Casă”, alte programe destinate tinerilor, aspecte şi demersuri ce ţin de cultura familiei, roluri, drepturi, obligaţii, măsuri şi programe de consiliere.
În concluzie, la final de etapă a consultării publice, exerciţiul democratic din data de 6 - 7 octombrie 2018 a reprezentat o modalitate de a asculta vocea cetăţenilor şi de a observa faptul că încrederea acestora este la o cotă alarmantă în raport cu actorii politici şi cu instituţiile statului. România are nevoie de campanii de informare a cetăţenilor pentru a se înţelege şi asuma valori sociale, civice, politice, pentru a accepta necesitatea participării active la vot, în contextul unor noi alegeri în anii 2019-2020, după cum continuarea demersurilor ce susţin familia tradiţională şi sprijinirea unui mediu armonios, sănătos şi adecvat dezvoltării copiilor este absolut necesară pentru un stat responsabil.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
|
