|
primit de la preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, domnul deputat Angel Tîlvăr (Grupul parlamentar al PSD)
Ziua europeană împotriva traficului de persoane, pe care o marcăm anual pe 18 octombrie, începând cu anul 2007, este un prilej de reflecţie şi de mobilizare a eforturilor noastre, ale factorilor de decizie politică, dar şi ale publicului larg, pentru găsirea celor mai bune metode de prevenire şi contracarare a acestui fenomen care ameninţă familii şi comunităţi întregi.
Trebuie amintit că primele reflecţii de la nivel european privind căile de prevenire şi combatere a traficului de persoane conveneau asupra necesităţii unei abordări multidisciplinare şi coordonate, care să antreneze toate părţile interesate – ONG-uri şi servicii sociale, autorităţi judiciare, de poliţie şi de imigraţie – şi care să implice cooperarea naţională şi internaţională.
În acţiunile de prevenire şi combatere a traficului persoane este utilizată aşadar o abordare integrată şi holistică – sau globală – şi care are în vedere asigurarea respectării drepturilor omului. Abordarea este avută în vedere în mod explicit, atât de dreptul Uniunii Europene – în principal Directiva nr. 36 din 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, cât şi de dreptul român.
România este unul dintre statele care abordează cu deosebită atenţie problematica traficului de fiinţe umane. Acest lucru a fost evidenţiat din nou, cu prilejul celei de-a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale privind Traficul de Persoane, organizată pe 9 octombrie anul acesta, de către Grupul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane care funcţionează în Parlamentul României, al cărui coordonator sunt.
Direcţiile urmărite de noi vizează reducerea traficului de persoane, atât în România, ca ţară de origine şi tranzit, cât şi în Uniunea Europeană, prin sporirea efectelor acţiunilor de prevenţie, creşterea numărului de anchete penale şi condamnări ale traficanţilor, optimizarea acţiunilor specifice ale organelor de aplicare a legii, consolidarea sistemelor de gestiune integrată a frontierelor, precum şi asigurarea măsurilor pentru asistenţa şi protecţia victimelor.
Prin activităţile grupului dorim să îmbunătăţim legislaţia, să informăm opinia publică, să organizăm audieri şi dezbateri în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, să organizăm conferinţe internaţionale, să colaborăm cu alte parlamente. Recent a fost publicat raportul pentru anul 2017, care ilustrează în mod pertinent dialogul constant şi constructiv purtat de grup cu instituţii şi autorităţi publice având atribuţii în materie.
Doresc să mulţumesc în această zi instituţiilor şi autorităţilor publice care şi-au adus aportul în domeniul propriu de competenţe şi astfel, dialogul pe care l-am purtat ne-a permis obţinerea unei perspective globale cât mai cuprinzătoare asupra problematicii traficului de persoane.
Noi, membrii grupului, suntem însă preocupaţi şi de perspectiva locală. În acest sens, am adresat în luna iunie a acestui an o întrebare Ministerului Afacerilor Interne, ce avea ca obiect importanţa continuării perfecţionării în domeniul combaterii traficului de persoane, precum şi creşterea numărului de ofiţeri specializaţi în lupta anti-trafic din judeţul Vrancea. Premisa de la care am pornit în demersul meu a fost faptul că, potrivit datelor ANITP, acest judeţ este afectat într-o măsură semnificativă de fenomenul traficului de persoane, iar în această privinţă ofiţerii specializaţi în combaterea traficului de persoane cunosc bine realitatea locală.
Nu avem în vedere doar obţinerea de date şi informaţii, deşi, desigur, această activitate are o importanţă fundamentală, ci ne preocupă activitatea de selecţionare a acelor date şi informaţii, prin care ele să poată fi traduse în politici publice viabile, adecvate şi realiste, impunându-se o abordare a combaterii fenomenului, nu doar la scară naţională, ci la nivel regional, european şi global.
|
