|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Zilele Iaşului - vocaţie istorică, spirituală şi culturală
Pledoarie pentru un oraş emblematic al Centenarului Marii Uniri
La finalizarea sărbătorilor dedicate oraşului Iaşi, deputatul PSD, Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a prezentat în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică privind importanţa istorică, spirituală şi culturală a oraşului Iaşi, un oraş regal şi cultural, centru universitar de prestigiu în care cinci universităţi de anvergură ştiinţifică şi academică pregătesc peste 50.000 de studenţi, un oraş al primului Teatru Naţional din România, al primei universităţi româneşti, Capitala României în perioade tumultoase, implicat în toate etapele istorice până la Marea Unire, incontestabil un oraş străvechi, de tradiţie şi nobleţe.
„Ca în fiecare an, zilele de sărbătoare conferă oraşului Iaşi noi sensuri şi dimensiuni, acesta redevine un spaţiu al pelerinajului, al vibraţiei spirituale, în contextul în care pe 14 octombrie Biserica Ortodoxă prăznuieşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, cinstită în România de toţi creştinii ortodocşi. În Moldova, prin lucrarea harului dumnezeiesc, sărbătoarea este un reper important, Sfânta Parascheva fiind considerată ocrotitoarea acestui ţinut şi în special a oraşului Iaşi, acolo unde relicvele sacre sporesc emoţia şi se integrează într-o ambianţă spirituală şi culturală de aproape patru secole”.
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, vizează prin intervenţia sa nu doar o definire a spiritului unui oraş complex şi emblematic pentru identitatea românilor, ci atrage atenţia asupra importanţei pe care judeţul Iaşi, în întregul său, o are la nivel strategic şi de dezvoltare pentru România, subliniind semnificaţiile oraşului în anul Centenarului, relevanţa lui culturală, educaţională şi turistică.
Dincolo de sărbătoarea oraşului, cu numeroasele ei semnificaţii, deputatul ieşean consideră că trebuie să transmită un mesaj important la nivelul Parlamentului şi în atenţia Guvernului: „acest oraş este valoros din multiple puncte de vedere şi a demonstrat întotdeauna că reprezintă un reper autentic pentru stabilitatea şi securitatea regiunii, că este şi izvor de cultură, de sensibilitate artistică, de gesturi istorice şi politice memorabile în devenirea acestei ţări, iar izolarea faţă de strategiile majore de dezvoltare a ţării nu reprezintă o opţiune de acceptat”.
Prin opţiunile noastre, vizăm demararea şi finalizarea politicilor publice importante care ar conduce spre creşterea nivelului de bunăstare economică, socială. Este necesar să specificăm faptul că, dacă Iaşul are un nivel de trai decent în raport cu celelalte zone ale României, la periferia judeţului, în satele mai puţin dezvoltate, situaţia este îngrijorătoare. Moldova nu mai are nevoie de promisiuni, are nevoie de fapte. Iaşul îndeplineşte cu certitudine şi rolul de principal pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei, iar performanţele economice, sociale, educaţionale pot susţine întreaga regiune, dar se adaugă şi alte roluri: un oraş-sursă de progres pentru întreaga regiune a Moldovei; centru educaţional de excelenţă la nivel local, regional, dar şi central; zonă-simbol pentru turismul ecumenic şi pentru semnificaţiile ortodoxismului în România; oraş al culturii şi al artelor; important centru IT într-o lume a digitalizării şi a progresului tehnologic; pilon important pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.
În ansamblul dezbaterilor asupra proiectelor de ţară este necesar să cuprindem în noul exerciţiu bugetar, pentru anul 2019, măsuri clare, finanţări concrete şi segmente importante în implementarea acestor aspecte, urgenţe şi proiecte, cu deosebite consecinţe pe plan economic şi social:
1. Finalizarea şoselei de centură
Până în prezent, Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din şoseaua de centură a Iaşului, respectiv varianta Sud, lucrările desfăşurate în perioada 2007 - 2012 având o valoare ce depăşeşte 380 milioane lei. În cadrul proiectului mai trebuie realizate varianta de trafic greu (circa 20 km, 280 milioane lei) şi varianta de trafic uşor cu acces spre cartierul Dacia (circa 8 km, 142 milioane lei). Deşi s-au obţinut unele avize pentru licitarea unui nou tronson, şoseaua de centură a oraşului Iaşi pare să fie încă un vis îndepărtat, deşi ieşenii îşi doresc rezolvarea acestei probleme cât mai repede posibil. Iaşul este un oraş care se află din punct de vedere geografic în apropierea graniţei, iar prezenţa şi deplasarea autovehiculelor grele spre Vama Sculeni reprezintă un alt element ce contribuie la aglomerare, accidente rutiere şi, nu în ultimul rând, la poluare masivă.
2. Poluarea oraşului
Conform rapoartelor Agenţiei de Protecţia Mediului, oraşul Iaşi are un grad ridicat de poluare, rezultatul celor cinci surse de poluare importante: traficul auto, şantierele de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere corelată cu de¬rularea cu întârziere a acţiunilor de cu¬răţenie de primăvară, surse naturale sau arde¬rea necontrolată a deşeurilor. Pentru sănătatea şi siguranţa cetăţenilor, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului, se impun în continuare demersuri de implementare a unor reglementari şi măsuri care să diminueze factorii poluanţi.
3. Autostrada Iaşi-Târgu Mureş
Autostrada Iaşi-Târgu Mureş reprezintă un proiect de ţară mult susţinut, comentat şi aşteptat de toţi locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar şi de toţi actorii implicaţi în proiecte civice, politice, economice sau culturale.
,dd>Nu mai putem vorbi de intenţii bune, explicaţii, preocuparea miniştrilor, de respect şi vibraţie patriotică faţă de Iaşi, dacă după 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi tot atâţia ani de la primul studiu de fezabilitate, datele proiectului de autostradă Iaşi-Târgu Mureş sunt subiectul dezbaterilor, al polemicii politice, al revoltelor noastre, în timp ce, în esenţă, nu s-a realizat nimic în sens concret, practic.
Lista cu urgenţele Iaşului este mult mai amplă şi cuprinde diverse propuneri sau proiecte în derulare, precum: construirea unei săli polivalente, realizarea spitalului regional, renovarea/reabilitarea instituţiilor de învăţământ, refacerea şi renovarea patrimoniului cultural, a monumentelor - biserici, muzee, case memoriale, statui -, construirea unor noi cămine studenţeşti etc.
În concluzie, este necesară o reconfigurarea a pledoariilor pentru dezvoltarea şi finanţarea proiectelor ieşene, a gândirii şi mentalităţii decidenţilor cu privire la acest oraş, dar şi o analiză responsabilă, fiind logic să lansăm un nou apel spre unitatea parlamentarilor din regiunea Moldovei, dincolo de proiectele proprii fiecărui judeţ, dar şi să solicităm receptivitatea şi implicarea guvernanţilor, a lumii politice cu putere de decizie, în măsura în care aceştia consideră că o ţară nu se poate dezvolta inegal, incomplet, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic şi social.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.com.
|
