|
primită de la vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
Numărul redus de absolvenţi de studii superioare pune în pericol competitivitatea economiei româneşti. Soluţia stă în acordarea a 6% din PIB
Comisia Europeană, răspunzând rolului de pilon al susţinerii bunei guvernări în statele membre, a iniţiat şi permanentizat Monitorul Educaţiei şi Formării, instrument de cunoaştere şi analiză a tendinţelor din spaţiul educaţional european. Conform acestuia, România nu atinge nicio ţintă pentru 2020, probleme fiind şi la numărul de absolvenţi de studii superioare. În joc se află competitivitatea economică a ţării noastre.
„Raportul din acest an evidenţiază faptul că România ocupă una dintre ultimele poziţii în Europa la majoritatea indicatorilor urmăriţi, neatingând încă niciuna dintre ţintele pentru 2020, iar principala cauză a acestei subclasări este legată de nivelul alocărilor din PIB pentru educaţie, care, cu toate că sunt în creştere, încă se situează cu mult sub media UE”, afirmă vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, coordonatorul Comisiei pentru Educaţie a PNL.
Bazându-se pe o gamă largă de surse cantitative şi calitative, Monitorul Educaţiei şi Formării include datele Eurostat, studiile şi sondajele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi analizele sistemelor educaţionale realizate prin reţeaua Eurydice. Monitorul este sursa fiabilă şi actualizată de informaţii pentru învăţarea reciprocă în rândul celor 28 de state membre ale UE.
„Pentru mediul universitar românesc, indicatorul de progres înregistrat de România în privinţa ponderii absolvenţilor de studii superioare din segmentul ţintă considerat relevant (intervalul de vârstă 30-34 de ani) este un semnal al dinamicii bune pe care o parcurgem. Cu toate acestea, ponderea de doar 26,3% (cei care au studii superioare în totalul populaţiei acestui interval de vârste) este încă situată destul de departe de media europeană (39,9%). Pentru recuperarea acestui deficit de capital educaţional este necesară voinţă politică demonstrată practic. Primul pas esenţial pentru atingerea acestui prag de minim 40% este chiar finanţarea publică cu necesarul procent de 6% din PIB pentru educaţie, în condiţiile în care în prezent alocarea este de doar 3,7% din PIB, unul dintre cele mai scăzute nivele din UE”, conchide vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
Principalul obiectiv al Monitorului Educaţiei şi Formării, aflat la a şaptea ediţie în acest an, îl constituie formularea de răspunsuri viabile în direcţia atingerii obiectivelor agendei Europa 2020, cu secvenţa sa specializată, Education and Training 2020.
|
