|
primit de la preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul deputat Dorel Gheorghe Căprar (Grupul parlamentar al PSD)
În perioada 25-26 octombrie, o delegaţie a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, compusă din preşedinte – Dorel Gheorghe Căprar, secretar – Alexandru Ioan Andrei şi domnii deputaţi Vlad Bontea şi Corneliu Mugurel Cozmanciuc, a efectuat o vizită de cooperare parlamentară la Zagreb, la invitaţia omologilor din Saborul croat.
Vizita a debutat cu întâlnirea conducerii forului legislativ, având o întrevedere cu domnul vicepreşedinte Željko Reiner. Pornind de la dinamica extraordinară a relaţiilor bilaterale, am avut o discuţie cuprinzătoare ce a vizat necesitatea îmbunătăţirii cooperării parlamentare, importanţa Iniţiativei celor Trei Mări, posibilitatea susţinerii unor teme de interes comun prin Trio-ul de Preşedinţii RO-FI-HR ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi cooperarea pe dimensiunea apărării.
Cea de-a doua întâlnire programată în cadrul vizitei cu membrii şi preşedintele Comisiei pentru apărare, domnul Igor Dragovan, a fost focalizată asupra cooperării bilaterale şi regionale în domeniul apărării, având în vedere faptul că mediul de securitate regional dinamic, caracterizat de creşterea ameninţărilor militare, hibride şi asimetrice impune identificarea unor noi oportunităţi de cooperare, atât sub cupola NATO şi UE, cât şi directe.
Ulterior am avut convorbiri în cadrul Comisiei pentru politică internă şi securitate naţională condusă de domnul Ranko Ostojić, fost ministru de Interne în perioada 2011-2016. Am fost de acord asupra faptului că dialogul româno-croat în domeniul afacerilor interne se derulează la un nivel foarte bun, luând în considerare convergenţa principalelor obiective la nivel european, dar şi cooperarea în plan bilateral. Au fost prezentate principalele direcţii ale acestei colaborări, precum şi date tehnice specifice, iar în urma discuţiilor evaluarea comună a fost aceea că accesul României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul şi instrumentele Schengen va contribui la îmbunătăţirea securităţii spaţiului european atunci când decizia ce vizează aderarea va fi deblocată politic.
Cooperarea parlamentară româno-croată s-a materializat în cadrul vizitei noastre la Zagreb şi printr-o întrevedere cu membrii şi preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Miro Kovac. Am abordat un spectru larg de subiecte şi am convenit să continuăm discuţiile atunci când o delegaţie a comisiei croate va veni la Bucureşti la invitaţia colegilor din Comisia pentru afaceri externe a Camerei Deputaţilor.
În contextul vizitei de cooperare bilaterală cu Saborul croat, am avut o întâlnire la Ministerul Apărării, care s-a desfăşurat în cheia intensificării dialogului politico-militar, punctând oportunitatea consolidării cooperării în lumina ameninţărilor regionale comune şi a dezvoltării unei abordări coordonate în direcţia securităţii şi stabilităţii. Priorităţile similare în perspectiva dezvoltării capabilităţilor multinaţionale pot fi realizate prin intermediul instrumentelor specifice NATO şi UE, motiv pentru care viitoarea Preşedinţie a României la Consiliul Uniunii Europene va avea ca teme centrale din domeniul securităţii proiectele comune dezvoltate sub cupola UE în cadrul cooperării structurate permanent – PESCO, procesul de revizuire coordonată anuală a apărării – CARD, Fondul european de apărare – EDF, dar şi intensificarea cooperării NATO – UE şi dezvoltarea industriei de apărare.
În cadrul bilateralei de la Zagreb, am avut plăcerea de a întâlni membri ai Grupului de prietenie cu România din cadrul Saborului, oportunitate de a dezvolta tema comunităţilor etnice – comunitatea românească şi comunităţile lingvistice românofone din Croaţia, precum şi comunitatea croată din România. Ambele state sprijină drepturile şi întărirea identităţii naţionale ale minorităţilor, acestea fiind cheia şi liantul bunei dezvoltări a relaţiilor noastre.
Avem convingerea că obiectivele noastre şi ale partenerilor croaţi sunt comune din punct de vedere al securităţii regionale şi euro-atlantice, iar viitorul cooperării româno-croate pe dimensiunea parlamentară poate susţine dezideratul proiecţiei stabilităţii şi prosperităţii în afara graniţelor, dincolo de graniţa construcţiei europene şi a Flancului Estic aliat.
|
