|
primită de la domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
”Aşteptăm o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiţionări rezonabile, cu ocazia şedinţei comune cu Guvernul de la Chişinău”
Miercuri, 14 noiembrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat o declaraţie politică prin care a transmis care sunt aşteptările de la Guvernul României cu ocazia şedinţei comune cu Guvernul de la Chişinău.
În expunerea sa, deputatul Constantin Codreanu a ţinut să precizeze: „Până la sfârşitul lunii noiembrie va fi stabilită data şedinţei comune a guvernelor României şi Republicii Moldova.
Relaţiile speciale şi privilegiate dintre cele două state ale naţiunii noastre divizate determină o reflecţie profundă la capitolul nerealizări şi deschid un orizont de aşteptare firesc, mai ales în anul în care marcam Centenarul Marii Uniri.
Aşadar, ce aşteptăm de la Guvernul României cu ocazia şedinţei comune cu Guvernul de la Chişinău?
Aşteptăm nu doar oferte generoase, cum ar fi renovarea clădirii Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău şi a clădirii Sfatului Țării pe banii românilor din dreapta Prutului, sau avansarea pe calea interconectării energetice – reţele de distribuţie a gazelor şi curentului electric -, ci şi o serie de proiecte noi. Cel mai mult aşteptăm însă o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiţionări rezonabile.
Concret, aşteptăm un minimum de decizii comune în interesul şi beneficiul românilor basarabeni privind: anularea tarifelor de roaming; instalarea pe Prut a podului din fier forjat păstrat de Agenţia Rezerve Materiale de la Chişinău pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri; anularea articolului 22 prim al Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova care filtrează şi descurajează donaţiile de carte românească către bibliotecile publice şi şcolare din Basarabia; retrocedarea de către Guvernul Republicii Moldova a măcar unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din zecile de clădiri confiscate abuziv de statul sovietic ocupant, al cărui succesor în parte este Republica Moldova; adoptarea unei Declaraţii comune privind învăţământul în limba română în Ucraina; abrogarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 740/2002 cu privire la edificiile şi lăcaşurile de cult, prin care este instituit artificial monopolul Patriarhiei Moscovei asupra bisericilor comunităţilor locale din Basarabia; anularea contractului de locaţiune încheiat în 2003 între Guvernul Republicii Moldova cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, prin care se transferă acesteia 650 de lăcaşuri de cult cu statut de monumente istorice pentru a împiedica revenirea comunităţilor locale în jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei; restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate de către statul sovietic şi deţinute astăzi de Guvernul Republicii Moldova; înfiinţarea a două filiale ale Institutului Cultural Român în municipiile Bălţi şi Cahul; înfiinţarea unui Consulat General al României în municipiul Ungheni; acordarea de către Guvernul României a unor ajutoare directe administraţiilor publice locale şi înfiinţarea la Chişinău a unei Agenţii de Cooperare de tipul celei înfiinţate de Germania; ridicarea în Chişinău şi în alte localităţi din Basarabia, cu sprijinul financiar al Guvernului României, a unor monumente ale făuritorilor Unirii din 1918; reabilitarea Cimitirului Eroilor Români din Chişinău, actualmente cu statut juridic incert, neprotejat de stat şi profanat; crearea Spaţiului Informaţional Comun România - Republica Moldova pentru contracararea efectelor nocive ale propagandei ruseşti; angajament clar al Guvernului de la Bucureşti privind dublarea membrilor Comisiei pentru Cetăţenie a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în vederea soluţionării cu celeritate a sutelor de mii de dosare de redobândire a cetăţeniei române blocate în acest moment la ANC”.
Dacă aş fi prim-ministru, asta aş face mai întâi de toate. Cum spuneam, este vorba despre un minimum minimorum.
Ca român basarabean şi cunoscător îndeaproape al realităţilor triste din Republica Moldova subliniez: fără rezolvarea acestui minimum de probleme concrete relaţia dintre cele două state ale noastre riscă să se transforme într-o simplă gesticulaţie patriotardă, plină de sofisme pe teme eurointegraţioniste, confirmând însă în esenţă că doar ne aflăm în treabă, pierzând vremea şi ratând ocazii, în timp ce alte naţiuni din jurul nostru chiar lucrează.
Avem nevoie de o relaţie bilaterală în care Chişinăul să nu apară doar ca rudă coruptă şi săracă a Bucureştiului, după cum este, ci ca partener credibil, cu deschidere către România şi interesele ei legitime de promovare a drepturilor şi libertăţilor românilor din stânga Prutului. În fond, condiţionările rezonabile puse Chişinăului de către Bucureşti trebuie să vizeze desovietizarea legislaţiei şi practicilor, renunţarea la nefasta moştenire din timpul ocupaţiei şi abandonarea oricărui reflex românofob!”.
|
