|
primit de la Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO
Expoziţia ”Scoarţa românească, patrimoniu Mondial UNESCO”, deschisă cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România
Expoziţia – eveniment ”Scoarţa românească, patrimoniu mondial UNESCO”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova şi ROMFILATELIA, a avut vernisajul miercuri, 14 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în prezenţa unui public numeros.
La eveniment au participat consilierul Sergiu Nistor, reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale, Excelenţa Sa Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Ambasadorul Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, Academician Sabina Ipas, coordonator al grupului de specialişti care a realizat dosarul UNESCO ”Scoarţa, tehnica ţeserii covoarelor tradiţionale în România şi Republica Moldova”, reprezentanţi ai Institutului Naţional pentru Patrimoniu şi ai altor instituţii care colaborează cu UNESCO.
Vernisajul expoziţiei ”Scoarţa românească, patrimoniu mondial UNESCO” a marcat Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 16 noiembrie şi care a fost instituită ca urmare a unui proiect de lege iniţiat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
”Acest eveniment este un omagiu adus spiritului românesc şi culturii populare, care şi-a câştigat respectul şi a fost recunoscută nu doar în spaţiul balcanic, ci la nivel mondial. Patrimoniul imaterial înscris în Lista UNESCO este cel care ne defineşte identitatea noastră spirituală, ne face pe noi, ca popor, să fim unici. Alături de Doină, de Ritualul Căluşului, de Ceramica de Horezu, de Colindatul de ceată bărbătească, de Dansul Fecioresc din Ardeal, de mărţişor, scoarţa şi arta ţeserii covoarelor, în România şi Republica Moldova, rămâne una dintre valorile noastre naţionale. În An Centenar, am dorit să aducem în atenţia publică şi să subliniem importanţa tezaurului tradiţional românesc de valoare universală, înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Prioritatea acestui moment este ca şi Ia, cămaşa cu altiţă, să fie înscrisă în acest patrimoniu al umanităţii”, a declarat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mihai Gribincea, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, a subliniat că nu întâmplător multe dintre dosarele depuse la UNESCO pentru Lista patrimoniului mondial imaterial au fost realizate într-un parteneriat România - Republica Moldova. ”Scoarţa este unul dintre elementele de identitate care ne uneşte, la fel ca mărţişorul sau ca ia, cămaşa cu altiţă, iată, un nou dosar la care Republica Moldova îşi poate aduce tot aportul pentru finalizare şi depunerea la UNESCO. Toate acestea, şi multe altele,- reprezintă tot atâtea elemente care definesc spaţiul nostru spiritual comun şi nu ar trebui uitat că scoarţa a avut atât o importanţă spirituală, cât şi una materială. Pentru că nu de puţine ori, în vremuri complicate, covorul ţesut manual a fost schimbat pe alimente, pe bunuri care au salvat familiile străbunicilor noştri”, a subliniat Mihai Gribincea.
Ambasadorul Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat că elaborarea unui dosar care să acceadă în Lista patrimoniului mondial este un demers dificil şi plin de responsabilitate. ”Efortul aparţine specialiştilor, experţilor, unor oameni deosebiţi, care depun eforturi aparte pentru a gândi şi a scrie un astfel de dosar şi care sunt tot mai puţini. Din fericire, România are înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO valori care ne reprezintă, dar se fac demersuri nu întotdeauna suficiente pentru a le păstra. Patrimoniul nostru este unic, nu este nici de stânga, nici de dreapta, patrimoniul nu are culoare politică, iar eforturile pentru conservarea şi promovarea acestuia trebuie să fie ale tuturor factorilor implicaţi”, a atras atenţia Adrian Cioroianu.
|
