|
primit de la preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, doamna deputat Cristina Iurişniţi (Grupul parlamentar al USR)
Preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Cristina Iurişniţi, a susţinut, luni, 26 noiembrie, în plenul Camerei Deputaţilor, o alocuţiune privind Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei asupra Femeilor.
„25 noiembrie este Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei asupra Femeilor şi peste tot în lume, până la data de 10 decembrie, se organizează acţiuni pentru cele 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor. Sunt zilele unei campanii îndreptate împotriva violenţei asupra femeilor, desfăşurate la nivel mondial. Campania începută ieri se va încheia de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.
În România,violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor încă mai ating cote alarmante. Trăim încă într-o ţară în care femeile se tem să lupte pentru drepturile lor, multe dintre ele considerând ceva normal să suporte un comportament abuziv chiar din partea partenerilor de viaţă.
Institutul Francez din Cluj-Napoca, cu sprijinul TV5 Monde şi Asociaţia VIVAD, a adus în atenţia publică această temă prin proiecţia filmului “Jusqu'à la garde” de Xavier Legrand, regizor francez nominalizat la Oscar, în 2014, care pune în dezbatere abuzurile, violenţa domestică şi copiii care sunt victime ale acestor comportamente abuzive. Am vorbit despre propria experienţă, despre modificările legislative recente şi în special despre necesitatea de a merge în şcoli pentru a vorbi copiilor, profesorilor şi părinţilor despre relaţii sănătoase şi prevenţie prin campanii de conştientizare şi sensibilizare împotriva acestui flagel. Victimele trebuie să fie în centrul atenţiei comunităţii, dar şi agresorii, la rândul lor, au nevoie de ajutor psihologic.
Copiii noştri trebuie să trăiască într-un mediu sănătos, nu unul agresiv şi violent.
Haideţi să ducem cu toţii informaţia mai departe, să schimbăm comportamente şi atitudini, să luptăm pentru sănătatea şi starea noastră de bine!
În România, numărul victimelor violenţei domestice şi sexuale este în creştere de la an la an, iar sancţionarea agresorilor rămâne redusă. Conform datelor centralizate de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, doar 2% din plângerile depuse ajung în instanţă, iar 75% dintre cazuri nu sunt raportate. Am asistat în ultimul an la numeroase cazuri în care femeile au fost ucise de actualul sau fostul partener – se întâmplă la fiecare 5 zile în România o astfel de crimă. Mai mult, la fiecare 4 zile, un minor sau o minoră din România este agresată sexual de către un membru al familiei.
Din perspectiva legislativă, România a făcut progrese notabile prin ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul), aceasta intrând în vigoare la 1 septembrie 2016. Recent am votat transpunerea prevederilor Convenţiei prin modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cu toate acestea, nu sunt suficiente adăposturi la nivel naţional; unde acestea există, locurile sunt insuficiente. Accesul victimelor la informaţii, la consiliere psihologică, juridică şi financiară este restrâns. Calea obţinerii unui ordin de protecţie este încă dificilă şi costisitoare, în ciuda progreselor legislative evidente. Cu greu se monitorizează agresorii, care pot încălca ordinul de protecţie şi continuă să urmărească victima; de multe ori, finalul este unul tragic.
În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, vă adresez rugămintea să continuăm eforturile împotriva acestui flagel, avem datoria să asigurăm protecţia împotriva tuturor formelor de violenţă asupra femeilor. Vă rog, de asemenea, să milităm transpartinic pentru ca în bugetul pentru anul viitor să fie alocate fonduri pentru Programele de Interes Naţional privind violenţa în familie.
Să nu uităm, însă, că violenţa domestică este un comportament învăţat. Totul porneşte de la educaţie – cât timp nu vom implementa politici educaţionale anti-discriminare, cât timp şcoala nu va promova constant şi eficient egalitatea de şanse şi de gen, vom perpetua inclusiv comportamente abuzive şi violente în societatea românească. Revizuirea urgentă a manualelor şcolare şi eliminarea stereotipurilor de gen şi etnice, includerea educaţiei pentru sănătate ca materie obligatorie în curriculum şi formarea continuă a cadrelor didactice sunt acţiuni ce se impun pentru îmbunătăţirea nivelului de egalitate de şanse şi de gen. Generaţiile viitoare vor învăţa astfel că violenţa asupra femeilor este inacceptabilă. Abia atunci vom putea cu adevărat să prevenim şi nu doar să combatem efectele devastatoare ale violenţei asupra victimelor, asupra copiilor şi familiei, precum şi asupra întregii societăţi româneşti”.
|
