|
primit de la domnul deputat Daniel Olteanu (Grupul parlamentar al ALDE)
Deputatul Daniel Olteanu (ALDE) oferă Guvernului noi argumente pentru Autostrada vasluienilor: coridorul european Tişiţa – Albiţa este, oficial, cel mai important pilon pe care se sprijină transportul de mărfuri de la frontiera cu Republica Moldova
Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaţilor, subliniază că includerea finanţării Autostrăzii Tişiţa – Albiţa, în faza de Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic, în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor, este decisivă pentru un vot pozitiv dat bugetului de către parlamentar.
Deputatul ALDE susţine că Ministerul Transporturilor are obligaţia să repare greşeala prin care proiectul de autostradă a fost şters din Master Planul General de Transport, cu atȃt mai mult cu cȃt tronsonul Albiţa – Tişiţa este principala rută de transport a mărfurilor spre şi dinspre frontiera estică a României, cu un mare potenţial de accelerare.
Olteanu aduce în sprijinul argumentelor sale cele mai recente date primite de la Direcţia Generală a Vămilor, potrivit cărora, în ultimii 10 ani, punctul de trecere a frontierei Albiţa a consemnat o creştere de aproape trei ori a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat. În plus, după cum arată deputatul ALDE, în ceea ce priveşte numărul camioanelor, cel mai important indicator pentru transportul de mărfuri şi schimburile comerciale, acesta este de patru ori mai mare în comparaţie cu alte puncte de de trecere a frontierei aflate pe graniţa de Est, Sculeni şi Galaţi – Giurgiuleşti.
Daniel Olteanu detaliază aceste informaţii într-o interpelare adresată ministrului Transporturilor:
„În ceea ce priveşte traficul auto pe frontiera de est a României sunt de reţinut următoarele date:
a. Punctul de trecere a frontierei Albiţa a consemnat o creştere a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat de la 311.065 în 2008 la 804.930 în 2017
b. În ceea ce priveşte numărul camioanelor, acestea au fost de 160.141 în 2017, de aproape patru ori mai multe decât la următoarele două puncte de trecere a frontierei, Sculeni şi Galaţi - Giurgiuleşti
c. Numărul camioanelor care au tranzitat punctul de trecere a frontierei Albiţa este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe graniţa de est, luate împreună!
d. În ceea ce priveşte numărul autobuzelor, acestea au fost de 19.620 în 2017, de peste patru ori mai multe decât la punctele de trecere a frontierei Sculeni şi Galaţi - Giurgiuleşti.
Creşterea anuală a traficului în intervalul 2014 – 2017 la nivelul camioanelor este una uriaşă, de aproximativ 10% de la an la an, ceea ce evidenţiază faptul că tronsonul Albiţa – Tişiţa este, de departe, principala rută de transport a mărfurilor spre / dinspre frontiera estică a României, având un mare potenţial de accelerare (asta, în timp ce traficul camioanelor prin Vama Sculeni a stagnat în 2016 - 2017).”
În cadrul unei declaraţii în Plenul Parlamentului, Daniel Olteanu a reluat apelul său la solidaritate din partea tuturor decidenţilor politici, cerȃndu-le acestora să ţină pasul cu realitatea de la frontiera de răsărit a Romȃniei, pentru ca Autostrada Tişiţa - Albiţa, la niveliul documentaţiei, să nu lipsească din proiectul de buget pe 2019, cu atât mai mult cu cât e finanţabilă şi cu fonduri europene.
«Festivităţile ultimelor zile, la fel ca amprenta întregului an Centenar, au lăsat în urmă aceeaşi realitate apăsătoare în judeţul din care provin, Vaslui, unde peste 480.000 de romȃni constată zilnic efectele aspre ale unei politici de zeci de ani, pe care nu o pot numi altfel decȃt anti-naţională. Mă refer la modul în care a fost tratată pȃnă acum regiunea de la graniţa de răsărit, căreia nu doar că i s-au refuzat investiţiile în marea infrastructură, ci mai mult, i s-a refuzat şi unicul proiect de autostradă, aflat pe un coridor european, în condiţiile în care acest proiect ar fi avut – şi ar putea avea în continuare - cel mai consistent aport în reducerea decalajelor de dezvoltare.
Istoria ştergerii din Master Planul General de Transport a culoarului european care face legătura cu Vama Albiţa este un exemplu grăitor, pe care l-am adus în atenţia publică în urmă cu doi ani, atunci când am fost ales parlamentar. Prea puţine voci au înţeles, în toată perioada care s-a scurs de atunci, că de acest proiect depinde viitorul unui întreg judeţ şi că timpul nu mai are răbdare cu vasluienii. Condamnaţi, generaţii la rȃnd, să poarte stigmatul sărăciei şi să trăiască în izolare, suspendaţi undeva între Romȃnia dezvoltată şi Republica Moldova, vasluienii ştiu că Autostrada Tişiţa – Albiţa este singura punte ce i-ar putea lega de un orizont de speranţă.
Stimaţi colegi, ne apropiem de momentul în care speranţa vasluienilor, călcată în picioare de atȃt de multe ori, poate lumina bezna ultimilor 28 de ani. Bugetul pe 2019 este, în opinia mea, hotărȃtor pentru zona din stânga Siretului, cea mai săracă a Uniunii Europene꞉ o salvăm sau îi punem din nou cruce?», a transmis Daniel Olteanu de la tribuna Parlamentului. Deputatul ALDE a subliniat că, în contextul oferit de datele de la Direcţia Generală a Vămilor, care confirmă că Tişiţa – Albiţa este, oficial, cel mai important coridor pe care se sprijină transportul de mărfuri pe frontiera estică, finanţarea sa este imperativă.
Punctul de frontieră Albiţa, cel mai important din Estul ţării pentru transportul mărfurilor
«Rugămintea mea de a vă îndrepta privirea către Vaslui este strigătul unui întreg judeţ pentru care Autostrada Tişiţa – Albiţa înseamnă, astăzi, totul. Includerea acestui obiectiv, în faza de Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic, în bugetul pentru anul viitor este o compensaţie prea mică în comparaţie cu nedreptatea pe care reaua-voinţă, incompetenţa ori poate lipsa de interes au făcut-o celei mai sărace zone a Romȃniei.
Aduc în sprijinul argumentelor pe care le-am prezentat de-a lungul timpului, în faţa dumneavoastră, date pe care le-am primit recent de la Direcţia Generală a Vămilor, care confirmă că tronsonul Albiţa – Tişiţa este, de departe, principala rută de transport a mărfurilor spre şi dinspre frontiera estică a României, având un mare potenţial de accelerare. În ultimii 10 ani, punctul de trecere a frontierei Albiţa a consemnat o creştere de aproape trei ori a numărului total al vehiculelor care l-au tranzitat. În plus, la nivelul camioanelor, adică al transportului de mărfuri şi al facilitării schimburilor comerciale, vorbim despre creşteri de la an la an de aproape patru ori faţă de celelalte puncte de frontieră de pe graniţa de Est, Sculeni şi Galaţi – Giurgiuleşti.
În condiţiile în care coridorul european Tişiţa – Albiţa este, oficial, cel mai important pilon pe care se sprijină transportul de mărfuri de la frontiera cu Republica Moldova, imperativul de a ţine pasul cu această realitate şi de a include documentaţia pentru Autostrada Tişiţa – Albiţa în planul de buget naţional pe 2019 este unul evident, cu atât mai mult cu cât această documentaţie e finanţabilă şi cu fonduri europene. Au înţeles şi susţin acest imperativ reprezentanţii Comisiei Europene, din partea cărora am un răspuns scris în acest sens, colegii mei din ALDE şi vasluienii mei de acasă.
Promisiunile legate de acest obiectiv de investiţii, cu studiu de prefezabilitate din 1998, cu intenţia de realizare inclusă într-o lege din 2003, asumat ca finalizare până în 2015, dar dispărut total, ulterior, din orice strategie a Romȃniei, toate aceste promisuni trebuie să înceteze! Vasluienii vor să vadă fapte, iar prima dintre ele este un proiect de buget care să conţină alocări pentru Studiul de Fezabilitate şi Proiectul Tehnic al Autostrăzii Tişiţa – Albiţa, o investiţie care ar susţine inclusiv creşterea traficului şi reantabilitatea viitoarelor autostrăzi Bucureşti – Paşcani şi Bacău-Braşov.», a susţinut Daniel Olteanu în plenul Camerei Deputaţilor.
Grafic trafic rutier Albita
|
