|
primită de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Deputatul Constantin Codreanu a prezentat priorităţile pentru 2019 privind sprijinul românilor din afara graniţelor ţării
Miercuri, 19 decembrie, deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor, într-o declaraţie politică, priorităţile pentru 2019 privind sprijinul românilor de pretutindeni.
Deputatul Constantin Codreanu a ţinut să puncteze: ”Suntem la sfârşit de an, încheiem o sesiune parlamentară, iar faptul ne oferă prilejul fixării priorităţilor pentru sesiunea următoare. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru Comunităţile de români din afara graniţelor ţării îmi exprim speranţa că în anul post-Centenar 2019 membrii corpului nostru legiuitor vor reuşi să manifeste solidaritate naţională exemplară, să răspundă aşteptărilor milioanelor de români din comunităţile istorice şi diaspora, aprobând un minim de schimbări în bine şi anume:
-Creşterea substanţială a fondurilor bugetare alocate Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) cel puţin la nivelul fondurilor alocate Departamentului Relaţii Interetnice destinate organizaţiilor celor 19 minorităţi naţionale din ţara noastră. Aşa cum am mai spus de la această înaltă tribună, necesarul în domeniu este estimat la peste 200 de milioane de lei. Pentru motive de realism însă, cât suntem în dezbatere pe marginea proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2019, formulez cererea ca anul viitor MRP să-i fie alocate cel puţin 100 de milioane de lei, cu posibilitatea dublării acestor fonduri în 2020;
-Consolidarea capacităţii administrative a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni prin creşterea personalului angajat. În prezent, sub acest aspect, MRP este cel mai mic dintre ministerele din România, comparabil cu Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi sub nivelul unor Departamente sau Birouri, chiar dacă trebuie să gestioneze problematica vastă şi complexă a celor circa 6 milioane de români din comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani şi a încă circa 6 milioane de cetăţeni români din diaspora;
-Modificarea cadrului legislativ în vigoare în materie electorală, astfel încât, după alegerile parlamentare următoare, cetăţenii români din Republica Moldova şi diaspora să fie reprezentaţi proporţional în Camera Deputaţilor şi Senatul României, conform normelor de reprezentare aplicabile în cazul cetăţenilor din ţară. Avem nevoie de mai mulţi parlamentari din afara graniţelor în Camera Deputaţilor şi Senatul României. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, numărul cetăţenilor români cu domiciliul stabil în alte state este de 782 641 de persoane dintre care 251 886 în Republica Moldova.
În toate aceste demersuri trebuie să acţionăm solidar şi unanim, dincolo de culoarea politică sau alte criterii. De asemenea, la nivelul Guvernului, un minimum de aşteptări ale românilor din afara graniţelor ţării vizează:
-Consolidarea relaţiei cu românii majoritari din cel de-al doilea stat românesc şi comunităţile lor locale, prin acordarea de sprijin direct. În acest sens, merită să ne concentrăm efortul privind înfiinţarea la Chişinău a unui Fond de Investiţii, după modelul fondurilor de investiţii ale altor state. S-a vorbit o vreme despre Fondul Moldova. Interesul strategic al României de stabilizare economică a spaţiului de la răsărit de Prut ne dictează să acţionăm pe această direcţie, într-un efort de solidaritate naţională;
-Deblocarea procesului de redobândire a cetăţeniei române de către cei născuţi cetăţeni români şi urmaşii acestora. Faptul ar fi posibil prin dublarea numărului membrilor Comisiei Naţionale pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Creşterea acestuia de la 21 la 41 ar însemna un câştig imens pentru statul român. Este suficient ca ministrul Justiţiei să aprobe o astfel de schimbare, dacă există voinţă politică. Și vreau să sper că 21 de salarii în plus, pentru a rezolva problemele câtorva milioane de români extrafrontalieri, nu reprezintă o povară pentru ţara noastră şi nici o dificultate pentru guvernare.
M-am referit la un minimum de soluţii, chiar dacă problemele pe care le întâmpină românii din comunităţile noastre istorice sau cei din diaspora sunt cu mult mai multe. Sper că asupra acestui minim de chestiuni putem fi consensuali şi solidari, demonstrând voinţă politică şi patriotism autentic”.
|
