|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Reflecţii, lecţii şi consecinţe deschise de Centenarul Marii Uniri
Luna decembrie reprezintă un prilej de sărbătoare pentru România şi de rememorare a semnificaţiilor anului ce se apropie de final, consemnând evenimente recente sau raportări la ecourile trecutului, evocând desăvârşirea UNIRII de la Alba Iulia sau LIBERTATEA ce se năştea pe străzile Bucureştiului acum 29 de ani.
„În Anul Centenarului, întreaga ţară, toate judeţele, dar mai ales marile oraşe din România s-au remarcat cu proiecte inedite, menite să amintească de această sărbătoare, să evoce, să comemoreze şi să fie promotorii direcţi ai evenimentului naţional”, a apreciat deputatul PSD, Camelia Gavrilă.
Capitala României a găzduit inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, simbol naţional şi spiritual, reper arhitectural deosebit, care aminteşte de vocaţia creştină a poporului român, de credinţa care l-a susţinut în momentele aspre ale istoriei.
La Alba Iulia se detaşează simbolic investiţiile dedicate Centenarului Marii Uniri, reprezentate de Monumentul Unirii şi de Podul Unirii. Monumentul Unirii este simbolizat prin patru cruci care se unesc în partea superioară, semnificând unirea celor patru provincii româneşti la 1 Decembrie 1918, iar Podul Unirii uneşte atât fizic, dar mai ales la nivel simbolic, Monumentul Unirii şi Catedrala unde a avut loc ceremonia de încoronare a reprezentanţilor Casei Regale.
Unul dintre cele mai importante demersuri realizate pentru Iaşi în Anul Centenarului a fost reprezentat de momentul în care Parlamentul României, prin Senat şi prin votul final din Camera Deputaţilor, a adoptat proiectul de lege iniţiat de parlamentarii din Iaşi şi din Bacău pentru declararea municipiului Iaşi drept "capitală istorică" a României, recunoaştere a rolului istoric şi cultural profund al oraşului în care s-au consumat evenimente majore asociate, de altfel, de-a lungul timpului, cu toate cele trei momente şi trepte ale Unirii – 1600, 1859 şi desăvârşirea idealului de unitate naţională în 1918. Dar, mai mult decât atât, anul 2018 este anul în care Autostrada Unirii a devenit, prin legea adoptată, o certitudine şi un început irevocabil pentru un proiect major, aşteptat de mult timp.
Deputatul PSD, prof. dr. Camelia Gavrilă, subliniază principalele concluzii, sensuri sau lecţii rezultate în urma unui an de o importanţă simbolică pentru România:
1. România Mare, astăzi, nu mai există în aceeaşi ipostază geografică. Din punct de vedere teritorial, în 100 de ani de istorie complexă, deseori tragică, România a pierdut numeroase teritorii în urma conflagraţiilor mondiale şi a tratatelor semnate. De aceea devin importante astăzi parteneriatele, colaborările diplomatice, economice, educaţionale, culturale cu regiunile şi ţinuturile României mari.
2. În Anul Centenarului trebuie să conştientizăm că avem nevoie de lideri autentici, patrioţi, cu un profund crez naţional, dar şi european, cu pragmatism al acţiunii, vizionari şi preocupaţi de formarea noilor generaţii, ca o garanţie pentru evoluţia şi viitorul ţării. Rămân ca modele unice personalităţi precum: N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinand, precursori sau făuritori ai Marii Uniri, susţinători ai idealurilor naţionale de unitate.
3. Anul Centenarului ne reaminteşte faptul că lucrurile valoroase, înălţătoare, se pot realiza prin credinţă, caracter, stăruinţă, dar mai ales prin sacrificii. De aceea istoria trebuie să fie o disciplină esenţială de studiu în şcoală, lecţie vie a trecutului pentru elevi, curs academic pentru tineri, element fundamental pe drumul educaţiei pentru valori, al formării personalităţii tinerilor.
4. A patra lecţie este cea a UNITĂȚII. Când cele mai importante forţe ale ţării, de la partide politice, categorii sociale, minorităţi, oameni de cultură, oameni simpli, elite se unesc în jurul unui deziderat comun, nimic nu mai poate sta în calea realizării unui ideal, a unui vis posibil. Această unitate se regăseşte, din păcate, tot mai greu în societatea actuală, fragmentată şi polarizată.
5. Patriotismul nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, deoarece este parte din formarea completă şi complexă a unui român. Progresul unei naţii ţine de nivelul de educaţie şi cultură, de calitatea şcolilor şi a investiţiei în tineri, pentru că în momente semnificative din perspectiva istorica şi politica rolul elitelor, al oamenilor învăţaţi a fost esenţial pentru ţară. Patriotismul se transmite, se învaţă, se trăieşte.
6. Educaţia a fost şi rămâne pilonul cel mai important într-o comunitate, iar investiţia în educaţia copiilor, în formarea tinerilor, preocuparea pentru excelenţă în învăţământ trebuie să fie aspecte prioritare pentru decidenţii politici.
La final de 2018, când închidem Anul Centenarului, România trebuie privită cel puţin din patru perspective semnificative, care creionează o imagine completă a momentului, dar sugerează şi sensurile schimbărilor necesare:
palierul politic: luptele politice se dau în campaniile electorale, iar dincolo de aceste momente, atenţia, energia, acţiunile trebuie orientate spre proiecte transpartinice, care să promoveze interesul cetăţeanului. Avem nevoie de o politică centrată pe cetăţean, infuzată de responsabilitate, solidaritate interumană, preocupare pentru bunăstarea generală, dar mai ales o politica condusa cu măsură şi decenţă.
palierul educaţional: o ţară sănătoasă este o ţară educată în care şcoala, ştiinţa, cunoaşterea sunt valori fundamentale. Aşadar, avem nevoie de o educaţie centrată pe elev şi student, pe resursele tinerilor, valorizând unicitatea fiinţei umane, aspiraţiile şi potenţialul fiecărui individ.
palierul economic: România are nevoie de investiţii substanţiale în domeniile economiei, infrastructurii, de politici fiscale corecte, de o viziune antreprenorială, care să asigure dezvoltarea sustenabilă de tip european. Avem nevoie de o economie centrată pe o dezvoltare durabilă, în corelaţie cu evoluţiile europene şi cu provocările secolului XXI.
palierul social şi civic: este nevoie de cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii, interesaţi de binele comun, de viitorul comunităţilor pe care le reprezintă, de integrarea acestora în dezvoltarea echilibrată a ţării, cetăţeni activi, care analizează obiectiv, propun soluţii şi sunt conştienţi de rolul major pe care îl au în toate etapele de creştere a României.
În concluzie, Centenarul Marii Uniri a fost un an al celebrării, al reflecţiei, al gesturilor simbolice, dar lecţiile trecutului pot şi trebuie să fie convertite în lecţii ale prezentului, dincolo de mitizări şi legende, conturând o ţară europeană ancorată în actualitate, aşa cum am văzut-o deseori în curgerea timpului istoric, în cărţile de istorie.
„În prag de an nou, la început de 2019, urările, dorinţele şi gândul meu se îndreaptă spre un Iaşi care îşi păstrează mai departe sensurile, rolul istoric, universitar, cultural, dar care se va dezvolta constant şi din punct de vedere economic, antreprenorial, un judeţ care se modernizează treptat în toate comunele şi oraşele, un Iaşi în care se va investi şi pentru proiecte majore, aflate pe agenda cetăţenilor şi în atenţia oamenilor politici. Consideraţiile de faţă sunt analize, reflecţii fireşti, afective, dar şi lucide, sunt însă şi obligaţii pe care, în calitate de lideri politici, de reprezentanţi ai administraţiei locale sau centrale, le-am asumat şi trebuie să le continuăm.” a precizat deputatul ieşean.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.com.
|
