|
primit de la domnul deputat Daniel Olteanu (Grupul parlamentar al ALDE)
«Nu votez bugetul dacă nu include finanţare pentru Autostrada Tişiţa – Albiţa!»
Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaţilor, atrage atenţia că Drumul de mare viteză Tişiţa – Albiţa trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, în Legea bugetului pe 2019, investiţia reprezentȃnd singura şansă a romȃnilor din stȃnga Siretului de a nu mai fi pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de trai.
Deputatul ALDE, care, în ultimii doi ani, şi-a dedicat mare parte din activitatea parlamentară susţinerii acestui "proiect de importanţă vitală pentru vasluieni", afirmă că argumentele pentru finanţarea obiectivului prin bugetul din acest an rezultă din mii de pagini de documente, adrese, interpelări şi studii realizate şi consultate, şi că aceste argumente nu pot fi combătute de nicio autoritate sau instituţie.
În cadrul unei declaraţii în plenul Parlamentului, într-un moment în care discuţiile despre buget sunt în prim-plan, Daniel Olteanu a făcut inventarul celor mai importante motive pentru care Guvernul trebuie să includă Autostrada Vasluienilor, care a dispărut din toate strategiile naţionale după anul 2003, între obiectivele de investiţii prioritare din Moldova. Mai mult, deputatul ALDE subliniază că votul său pe Legea bugetului de stat depinde exclusiv de modul în care va fi privită Autostrada Tişiţa – Albiţa, despre care spune că este "ultimul tren spre dezvoltare al judeţului Vaslui".
«De ce mai facem legi, dacă nu le respectăm?», astfel şi-a început deputatul Daniel Olteanu intervenţia în Parlament, subliniind că «Autostrada Albiţa - Huşi - Tişiţa - Buzău - Bucureşti - Giurgiu figura la poziţia 11 în „LISTA proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană", proiecte care urmau să fie realizate până în anul 2015. Aşa scrie în Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european. Ce s-a întȃmplat cu această lege, de ce nu s-a aplicat şi cum de a dispărut o autostradă din strategia naţională de transport? Atenţie, vorbim despre o parte a unui unui coridor rutier european de transport şi de un tronson, Tişiţa (Focşani) - Albiţa, care are Studiu de Prefezabilitate realizat încă din anul 1998!
Arc peste timp, la 20 de ani distanţă de acest studiu, Comisia Europeană îmi răspunde în mod oficial, în scris, că secţiunea Tişiţa (Focşani) - Albiţa, aflată pe reţeaua TEN-T globală din România, "este eligibilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020". Prin urmare, nu doar execuţia lucrărilor, ci şi costurile Studiului de fezabilitate şi Proiectului Tehnic sunt eligibile pentru finanţare cu fonduri europene.
În condiţiile în care toate celelalte tronsoane care au legătură cu Moldova sunt prioritare la finanţarea cu fonduri europene, singura opţiune reală pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, este Tişiţa - Albiţa. În acest moment, România are 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, ZERO în Moldova. Este un abuz la adresa celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene, cea din stânga Siretului, să fie un contributor net în ceea ce priveşte resursele naţionale şi alocarea lor pentru construcţia de autostrăzi, fără a fi beneficiar, cȃnd abordarea ar trebui să fie exact invers.», a declarat parlamentarul ALDE, care a menţionat că datele statistice confirmă potenţialul uriaş de creştere economică a regiunii şi beneficiile sociale ale acestui proiect de mare infrastructură.
«Ce alte argumente justifică finanţarea în 2019 a autostrăzii Tişiţa - Albiţa? Ultimele date de la Direcţia Generală a Vămilor sunt absolut concludente꞉ în nouă ani, traficul rutier de la punctul de trecere a frontierei Albiţa s-a triplat, ajungând la peste 800.000 vehicule în 2017. În plus, numărul camioanelor care au tranzitat vama Albiţa este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe graniţa de Est, luate împreună! Concluzia e una singură꞉ tronsonul Albiţa – Tişiţa este, de departe, principala rută de transport auto a mărfurilor spre şi dinspre frontiera estică a României, cu mare potenţial de accelerare.
În altă ordine de idei, vă reamintesc Principiul dezvoltării echilibrate a infrastructurii de transport, pe baza căruia dezvoltarea reţelei de transport naţionale se face echilibrat pe teritoriul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, astfel încât să se asigure o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, a tuturor regiunilor. Cum se aplică acest principiu? Doar 1% din fondurile pentru marile proiecte în infrastructură ale Ministerului Transporturilor au fost cheltuite în Moldova, în 2017, ZERO în Vaslui.
37 miliarde lei reprezintă valoarea marilor proiecte de infrastructură finanţate prin POIM 2014 - 2020, niciun proiect nu este în Moldova, niciun leu nu este alocat Moldovei. În schimb, Transilvania şi Regiunea Bucureşti primesc 97% din cei 37 miliarde lei. Moldova are nevoie urgentă nu de unul, ci de cinci mari proiecte, pentru a recupera decalejele de dezvoltare, iar unul trebuie să fie Autostrada spre Albiţa, Autostrada Vasluienilor.», a spus Daniel Olteanu, care şi-a însoţit argumentaţia de un grafic sugestiv, referitor la situaţia pe regiuni a proiectelor de mare infrastructură în implementare (2014 – 2020).
Printre argumentele susţinute de-a lungul timpului de către deputatul Daniel Olteanu, în vederea includerii Drumului de mare viteză Tişiţa – Albiţa în bugetul pe 2019, se numără şi consistenta valoare simbolică a investiţiei, care uneşte cele două capitale româneşti, Bucureşti şi Chişinău, pe traseul cel mai scurt, integrarea unor investiţii în viitoarea autostradă şi realizarea acestora într-o fază iniţială, în puncte-cheie (spre exemplu Varianta ocolitoare Huşi, inclusiv conexiunea cu Republica Moldova la standard de autostradă), limitările Master Planului General de Transport al Romȃniei şi riscurile din punct de vedere al securităţii regionale, în anul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
|
