|
primit de la doamna deputat Alina Teiş (Grupul parlamentar al PSD)
Doamna deputat Teiş Alina, membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al Comisiei pentru egalitate de şanse între bărbaţi şi femei aminteşte că data de 14 februarie marcheaza inaugurarea Ateneului Român.
Edificiu-simbol al culturii naţionale, Ateneul Român, a fost construit în inima Bucureştilor în urmă cu 131 de ani (1886-1888) şi a devenit exponentul arhitectonic şi spiritual nu doar al unui oraş, al unei Capitale, ci al unei naţiuni. Aici au conferenţiat marile personalităţi şi savanţi ai României, aici au concertat toţi consacraţii şi tinerii artişti profesionişti ai ţării, aici au urcat pe podium multe formaţii şi solişti de nivel mondial, aici s-au lansat “în primă audiţie“ capodopere ale literaturii muzicale autohtone, aici s-au organizat primele expoziţii ample, retrospective de pictură şi sculptură ale maeştrilor artei plastice naţionale, aici s-au perindat regi şi regine, oameni politici şi oaspeţi de seamă de peste hotare spre a participa la evenimente de importanţă naţională şi universală într-un cuvânt, la Ateneul Român s-au petrecut momente de anvergură istorică ce s-au înscris în cartea de aur a poporului nostru.
Puţini ştiu că Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripţie publică, în urma organizării unei loterii naţionale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul adresat cetăţenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societăţii Ateneul Român, sunând ca o chemare populară, printr-un slogan de-a dreptul comic şi banal: "Daţi un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a transformat surprinzător într-o lecţie de unitate, de trezire a conştiinţei naţionale. Concepută de arhitectul francez Albert Galleron, după cercetările ştiinţifice şi indicaţiile lui Alexandru Odobescu, revizuite şi completate de un mănunchi de specialişti români (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu), cladirea de formă circulară s-a datorat valorificării fundaţiilor deja existente din Grădina Episcopiei ce urmau să servească ridicării unui circ. Inspirat din vechile temple greceşti, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonadă istorică ce susţine un fronton triunghiular.
|
