|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, domnul deputat Vasile Cîtea (Grupul parlamentar al PSD)
Deputatul P.S.D. Iaşi Cîtea Vasile, vicepreşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, semnalează data de 14 februarie 1851 ca ziua în care s–a înfiinţat, la Paris, Junimea română, societate politică şi culturală a tinerilor studenţi români din Paris, îndrumaţi de N. Bălcescu, C.A.Rosetti.
Junimea a fost un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie culturală înfiinţată la Iaşi în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviţă, Theodor Rosetti, Vasile Pogor şi Titu Maiorescu.
O prima manifestare a societăţii a fost Cenaclul literar, al cărui preşedinte onorific a fost ales Vasile Alecsandri. În cadrul întâlnirilor, invitaţii discutau pe marginea unor lucrări, fie ele artistice sau ştiinţifice, încercând să stabilească valoarea lor estetică şi ştiinţifică. Ulterior, din 1867, tipografia Junimii începe să publice revista Convorbiri Literare, ce va servi drept mijloc de promovare a ideilor junimiste, dar şi a operelor scriitorilor români.
„Junimea” nu este numai un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie.Ea însă nu a luat naştere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeaşi vreme în Bucureşti) şi nu s-a menţinut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar şi socio-politice. Junimea mai înseamna şi un cenaclu literar, o tipografie şi un sistem de librării.
Apariţia ei se datorează afinităţii viu resimţite dintre personalităţile întemeietorilor. Ea se menţine apoi o perioadă îndelungată prin funcţiunea atracţiilor şi respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi şi a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia „Intră cine vrea, rămâne cine poate” este şi aceea pe care asociaţia ieşeană o adoptă pentru sine.
Tudor Vianu punea în evidenţă cinci serii de trăsături distincte ale junimismului: spiritul filosofic, spiritul oratoric, ironia, spiritul critic şi gustul pentru clasic şi academic.
României de astăzi i-ar fi, probabil, foarte utilă apariţia unei noi Junimi.
|
