|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Bugetul României pentru anul 2019 – viziune, perspective, consecinţe
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a prezentat în faţa Plenului Camerei Deputaţilor o succintă analiză a viziunii, perspectivei şi consecinţelor desprinse din bugetul României pentru anul 2019.
"Bugetul unei ţări nu depinde doar de calculele şi preconizările economice, financiare pe o anumită perioadă de timp, fiind la fel de importante obiectivele, viziunea, principiul eficienţei alocării resurselor disponibile pentru a produce rezultate maxime".
Deputatul PSD de Iaşi Camelia Gavrilă precizează că proiectul de buget pentru anul 2019 este configurat într-un cadru economic în care este estimată o creştere economică de 5,5% şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, în contextul în care media de creşterea a zonei euro este de 1,9%. Accentele noului buget şi principalele direcţii de acţiune sunt reprezentate de creşterea veniturilor populaţiei, investiţii în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, dezvoltarea sistemului educaţional şi a sistemului public de sănătate, măsuri de limitare a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public.
Prin proiectul de buget pe anul 2019, România şi-a respectat angajamentele faţă de partenerii externi: menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% prevăzută de regulamentele europene, alocarea a 2% din PIB pentru apărare, menţinerea datoriei guvernamentale sub plafonului de 60% din PIB, prin dezvoltarea unor domenii sociale prioritare.
Acest buget trebuie să reflecte liniile Programului de guvernare, promisiunea faţă de cetăţenii ţării şi principiul creşterii calităţii vieţii în România. De aceea, cele mai importante aspecte în construcţia bugetară au vizat creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care va fi de 2.080 lei lunar, valoarea punctului de pensie majorat cu 15%, de la 1.100 lei la 1.265 lei şi o îndemnizaţie de hrană cu valoarea a două salarii minime pe economie, măsuri ce vizează sănătatea şi educaţia.
Prof. dr. Camelia Gavrilă subliniază în faţa Plenului Camerei Deputaţilor, priorităţile şi obiectivele majore ale educaţiei care se regăsesc semnificativ în proiectele şi liniile bugetului pentru anul 2019 al Ministerului Educaţiei Naţionale, orientat spre respectarea şi aplicarea unor principii şi strategii referitoare la:
asigurarea de şanse egale de acces şi a participării la un învăţământ relevant şi incluziv
asigurarea calităţii la toate nivelurile de educaţie şi formare profesională, planuri inclusiv digitale
dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic
asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, utilizarea noilor tehnologii, dezvoltarea şi integrarea sistemului informatic în educaţie
finanţarea corespunzătoare a sistemului de educaţie şi formare profesională
asigurarea calităţii şi creşterea competitivităţii universităţilor româneşti
Referitor la bugetul educaţiei, deputatul Camelia Gavrilă menţionează următoarele aspecte:
- bugetul pe anul 2019 este mai mare cu 46,73%, adică cu 9,94 miliarde lei.
- măririle salariale pentru cadrele didactice reprezintă o creştere de 25% din diferenţa dintre salariul brut valabil în decembrie 2018 şi salariul brut prevăzut pentru anul 2022 (creşterea cheltuielilor de personal cu 30,98%). În salarii sunt cuprinse creşterile salariale, indemnizaţiile de hrană, însumând valoarea a două salarii minime pe economie, vouchere de vacanţă, precum şi punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti;
- alocarea a câte 10 mii de euro către fiecare primărie din localităţile în care există şcoli fără instalaţii igienico-sanitare adecvate, pentru achiziţia de containere cu toalete de tip ecologic. Sunt prevăzute 65 milioane lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor din 1.489 de şcoli care funcţionează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi canalizare;
- la capitolul Asistenţă socială, creşterea este de 353,02%, alocându-se 890 milioane lei. Majorarea se datorează introducerii Programului de susţinere a educaţiei Merg la şcoală pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial profesional şi liceal de stat, în cuantum de 700 milioane lei.
- prin introducerea Proiectului Naţional România Modernă, România digitală s-a majorat titlul 58 "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020" cu suma de 2.000 milioane lei, destinată schimbării sistemului de predare a lecţiilor prin achiziţionarea de table inteligente interactive, laptopuri şi tablete, deci demersuri de modernizare, digitalizare şi valorificare a tehnologiilor recente în procesul de predare-învăţare.
Prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, autoritatea desemnată să coordoneze Programul Naţional de Dezvoltare Locală (I, II), sunt prevăzute fonduri pentru realizarea lucrărilor de extindere/reabilitare/modernizare/dotare a 5.095 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat în valoare de aproximativ 1,5% din PIB, care completează demersurile educaţionale şi de finanţare ale MEN, a subliniat Camelia Gavrilă.
Toţi suntem realişti şi înţelegem că un buget nu poate fi perfect, ideal sau atotcuprinzător, existând proiecte în aşteptarea unei finanţări adecvate. Este important, însă, că se propune extinderea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, implementat începând cu anul şcolar 2016-2017. Astfel, Comisiile reunite pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ale Parlamentului României au adoptat în şedinţa comună de luni, 11 februarie 2019, un amendament prin care se prevede suplimentarea bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale cu suma de 153.187 mii lei pentru începerea demersurilor în vederea creări infrastructurii pentru derularea programul la nivel naţional. Acest program trebuie generalizat şi continuat consecvent în anii următori, la nivelul întregului sistem educaţional, pentru a produce efecte benefice de formare şi pregătire a tinerilor.
Totuşi rămân câteva deziderate, proiecte amânate: alocarea unui procent de 6% pentru învăţământul românesc şi 1% pentru cercetare; includerea unor sume pentru cheltuieli bugetare pentru demararea proiectelor mari de infrastructură, precum autostrăzi, porturi, reţele rutiere şi feroviare; susţinerea masivă a programelor de tip Start-up Nation, în vederea promovării iniţiativelor antreprenoriale; refacerea unor clădiri, monumente, obiective culturale din patrimoniul naţional.
La acest moment, pentru judeţul Iaşi, bugetul reflectă prezenţa proiectelor mari de infrastructură şi alocări bugetare adecvate, astfel încât există o certitudine a demarării şi continuării acestor investiţii:
Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, aprobată prin Legea nr. 291/2018, proiect ce va avea un rol deosebit de important în dezvoltarea oraşului Iaşi şi a regiunii Moldovei;
Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi Sud şi Nord - prezenţa unei astfel de investiţii este motivată de existenţa traficului greu şi a indicilor de poluare ridicaţi;
Spitalul Regional de Urgenţă, unul dintre cele mai avansate proiecte de până în prezent, proiect amplu cu finanţare europeană
susţinerea investiţiilor în infrastructura şcolară (continuarea celor 132 de obiective de investiţii în PNDL I, pentru perioada 2015-2019, şi 122 de unităţi şcolare în PNDL II, pentru perioada 2017-2020).
Cu siguranţă, judeţului Iaşi i se cuvin aceste proiecte, care sunt investiţii necesare pentru un judeţ cu un rol strategic din punct de vedere economic, cultural, geografic, prin care se pot asigura stabilitatea, dezvoltarea, prosperitatea şi securitatea regiuni, dar în aceeaşi măsură, regretăm respingerea unor amendamente, amânarea sau finanţarea incompletă pentru alte obiective sau proiecte, care trebuie să facă obiectul unei analize politice pentru identificarea de soluţii, alte finanţări, rectificări etc.
În concluzie, votul pentru buget are o dublă semnificaţie - este în mod firesc şi subiectiv orientat spre priorităţile şi urgenţele judeţului Iaşi, dar are în vedere şi nevoile cetăţenilor în general, dezvoltarea şi evoluţia socială şi economică la nivel naţional, demersurile de corelare şi sincronizare cu politicile europene.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
|
