|
primită de la domnul deputat Remus Borza (deputat neafiliat)
Buget după nevoi, nu după posibilităţi
Bani mai mulţi pentru procurori şi judecători
După două luni de aşteptare şi de dezbateri aprinse între Putere şi Opoziţie, a ieşit, în sfârşit, fum alb pe hornurile Palatului Parlamentului.
Avem buget! Coaliţia de guvernare a spart toate barierele ideologice, logice şi economice. Ceea ce Lenin doar visa, vrednicii urmaşi din PSD au înfăptuit. Au dat la toată lumea după nevoi, nu după posibilităţi. Problema e că poporul va avea întotdeauna mai multe nevoi decât statul posibilităţi.Castigati şi anul acesta vor fi bugetarii şi pensionarii.Cheltuielile de personal şi cele de asistenta socială vor fi in 2019 de 211 miliarde lei,cu 30 miliarde lei mai mari decât anul trecut,cu 50 miliarde lei mai mari decât in 2017 sau cu 73 miliarde lei mai mari decât in 2016! In schimb,in toţi aceşti ultimi 3 ani cheltuielile cu investiţiile, finanţate atât de la buget cât şi din surse externe, reprezinta in medie sub 30 miliarde lei anual.
Pentru ca suntem in an electoral majoritatea ordonatorilor de credite au creşteri ale bugetului cu peste 40%. Până şi justiţia, atât de blamată de cei din actul guvernamental, a primit mai mulţi bani. Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, ÎCCJ şi CSM au un buget cumulat de 6 miliarde lei. De 25 de ori mai mare decât bugetul Ministerului Energiei, de 120 de ori mai mare decât bugetul Ministerului Turismului, de 10 ori mai mare decât bugetul Ministerului Economiei sau al Ministerului pentru Mediul de Afaceri,Comerţ şi Antreprenoriat care girează activitatea a peste 450.000 de IMM-uri, având peste 2 milioane de angajaţi şi reprezentând principalul motor de creştere economică al României. Trai pe vătrai pentru cei 7.000 de magistraţi ai patriei. Să tot arestezi şi să condamni la banii ăştia. Tocmai pentru a avea o justiţie independentă şi dreaptă, am înţeles să plătim foarte bine magistraţii. Salariul unui judecător ÎCCJ sau a unui procuror de Parchet General, DNA sau DIICOT depăşeşte 5.000 euro lunar. Cel mai bine plătit bugetar din România este însuşi procurorul general, cu un venit mediu lunar de peste 10.000 euro. Cu tot acest nivel foarte bun de salarizare, având şi o putere pe care nu de puţine ori şi-au exercitat-o abuziv şi arbitrar, şi magistraţii trebuie să înţeleagă că se supun legii şi nu sunt mai presus de ea.
Bani mai puţini pentru acoperiţi, spioni şi politruci
Există ordonatori de credite care au primit mai puţin decât anul trecut. Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul de Finanţe, SRI, SIE şi SPP. Diminuarea bugetului AEP cu 140 milioane lei, prin reducerea finanţărilor acordate partidelor parlamentare, e cât se poate de firească. În fiecare an, partidele primeau o subvenţie de la buget de aproape 400 milioane lei.Diminuarea bugetului SRI, contrar susţinerilor reprezentanţilor acestei instituţii în Comisia de buget-finanţe, se impunea. Guvernul a aprobat credite bugetare pentru SRI de 2,4 miliarde lei. Un buget de 9 ori mai mare decât cel alocat Serviciului de Informaţii Externe (SIE). În fond, ameninţările teroriste şi la adresa securităţii naţionale vin din afară, din câmpul tactic al SIE, şi nu din interior. Un domn general explica, în faţa Comisiei parlamentare, că, din cei 2,4 miliarde lei, buget alocat SRI, 2 miliarde se duc pe salarii şi mai rămân 400 milioane lei pentru activitatea curentă şi investiţii. Păi tocmai aici e problema. O schemă supradimensionată de personal. România este pe primul loc în lume la numărul de ofiţeri de informaţii raportat la 100.000 de locuitori, respectiv 60, comparativ cu 11 în SUA, 3 în Germania, 5 în Franţa sau 6 în Marea Britanie. Sunt atât de mulţi ofiţeri de informaţii şi acoperiţi în România încât, vorba unui clasic în viaţă: nu mai ştiu câţi suntem.
Aparatul bugetar trebuie restructurat
Restructurarea personalului ar trebui să reprezinte o prioritate pentru fiecare conducător de instituţie a statului român. Avem mult prea mulţi bugetari faţă de nevoile reale ale României. Cu 1/3 ar trebui redus numărul de bugetari din administraţia publică locală şi centrală. Cu 1/3 ar trebui redus numărul ministerelor, al agenţiilor şi autorităţiilor statului. Un stat suplu este mult mai eficient decât unul hiper gonflat, atrofiat şi birocratizat. După votul din Parlament pe Legea bugetului de stat, i-am cerut ministrului de Finanţe, Orlando Teodorovici, să susţină acest imperativ al reformei, reorganizării şi restructurării aparatului bugetar.
Bugetul României pe 2019 este unul populist, care răspunde unor comandamente politice şi electorale şi mai puţin intereselor României. E construit pe nişte asumpţii greşite sau prea optimist evaluate. Bugetul este fundamentat pe o creştere economică de 5,5%. Într-un an în care a treia economie a Europei, Italia, a intrat, oficial de la 1 ianuarie, în recesiune. În condiţiile în care Germania, motorul economiei europene, îşi propune pentru 2019 o creştere anemică de doar 1%. În condiţiile în care, la nivel global, sunt tot mai evidente semnele unei iminente crize economice. Ne propunem o creştere economică de 5,5%, câtă vreme în 2018 am reuşit să avem o creştere de doar 4,1%, deşi prognozasem o creştere a economiei tot de 5,5%. Bugetul e construit pe un curs de schimb valutar de 4,67 lei/euro, câtă vreme euro se tranzacţionează în piaţă în intervalul 4,72 lei – 4,75 lei. Guvernul angajează cheltuieli de 367 miliarde lei cu peste 50 miliarde mai mari decât anul trecut sperând sa realizeze venituri de 341 miliarde lei cu 46 miliarde lei mai mult decât a colectat statul in 2018. Misiune imposibila pentru ANAF, o instituţie prea puţin eficientă şi deloc informatizată.
România, campioana deficitelor
Romanii, şi cu atât mai grav guvernanţii, au o memorie selectivă. Nu învăţăm din greşelile trecutului. Le uităm repede şi la fel de repede le repetăm. În 2008, România a înregistrat cea mai mare creştere economică din 90’ până în prezent: 8,5%. În loc să facem excedente şi să pregătim ţara de criză, care se declanşase în SUA şi începea să contamineze şi Europa, noi angajam şi mai mulţi bugetari, le măream şi mai mult lefurile, într-un cuvânt făceam deficite. Asta se întâmplă şi în prezent. România este campioana absolută a deficitelor. 15 miliarde euro deficit comercial în 2018, 16,9 miliarde euro deficit de cont curent estimat pentru 2019! 27 miliarde lei deficit bugetar în 2018, 36 miliarde lei deficit bugetar estimat pentru 2019, care, după majorarea alocaţiilor pentru copii, va ajunge spre 40 miliarde lei. În ceea ce priveşte datoria externă, deja am depăşit 100 miliarde euro, plătind anul trecut, doar în contul dobânzilor, 3 miliarde euro, echivalentul a două autostrăzi Comarnic-Braşov sau trei autostrăzi Piteşti-Sibiu. O guvernare responsabilă în anii de creştere economică face excedente. Lucrul acesta l-au înţeles până şi vecinii noştri bulgari sau greci. Din excedentele acumulate în anii de creştere economică îţi hrăneşti poporul şi susţii economia în anii de criză. Câte crize trebuie să mai treacă peste noi până să ne trezim la realitate?
|
