|
primită de la domnul deputat Ciprian Constantin Șerban (Grupul parlamentar al PSD)
În declaraţia sa politică, susţinută miercuri sub titlul ,,De Ziua mondială a limbii materne ce va fi marcată mâine 21 februarie, să aducem în discuţie importanţa diversităţii lingvistice pentru păstrarea civilizaţiilor şi pentru continuitate culturală într-o lume dominată de globalizare şi uniformizare”, deputatul nemţean Ciprian-Constantin Șerban transmite următoarele:
,,Cel mai puternic instrument de dezvoltare a fiecărei persoane, dar şi de evoluţie a fiecărei culturi şi civilizaţii este limba. Prin intermediul limbii materne fiecare persoană îşi construieşte realităţi şi învaţă să le exprime. Prin intermediul limbii materne socializăm cu cei din jur, comunicăm şi facem schimb de experienţe. Fără un limbaj comun nu există evoluţie sau schimb de experienţe“.
Ciprian-Constantin Șerban menţionează în continuare: ,,Unicitatea fiecărei limbi conduce şi la o varietate extraordinară pe mapamond. Fiecare limbă are în spate o cultură, iar renunţarea la o limbă reprezintă calea spre dispariţia unei culturi. Un eveniment elocvent în acest sens s-a întâmplat în 1950 la Universitatea din Dakka, capitala Bangladeshului, când mai mulţi studenţi au protestat pentru recunoaşterea limbii lor materne, bengala, ce se voia a fi eliminată din universitate în defavoarea unor limbi mai cunoscute. Manifestaţiile acestor studenţi arată puternica ataşare a lor faţă de limba maternă cu care se identificau, dar şi revolta faţă de cei ce nu le respectau limba. Având în vedere globalizarea şi dorinţa de uniformizare, de multe ori din comoditate şi simplificare a intereselor în favoarea celor mai puternici şi cu o istorie mai îndelungată, s-a dorit impunerea unor limbi în detrimentul unor dialecte. Această tendinţă a fost combătută încă din anul 1999 de către UNESCO, care a proclamat ziua de 21 februarie Ziua Internaţională a Limbii Materne, cu scopul de a proteja şi păstra toate limbile vorbite pe glob“.
Ciprian-Constantin Șerban conchide: ,,La această dată sărbătorim multiculturalismul şi multilingvismul, reamintindu-ne că limba este aceea care ne uneşte şi ne face parte a unei civilizaţii. Diferite studii de specialitate au atras atenţia asupra faptului că educaţia în limba maternă, mai ales în primii ani de viaţă, este cel mai benefic mod de definire a viitoarei personalităţi a copilului. Ceea ce merită punctat este că pe mapamond există comunităţi mai puţin numeroase ale căror limbi materne riscă să dispară odată cu ultimii locuitorii ai acestor zone. UNESCO atrage atenţia că mii de limbi vor dispărea în viitorul apropiat, iar omenirea va pierde odată cu ele bogăţii culturale de nerecuperat. Promovarea oricărei limbi sau a oricărui dialect trebuie să fie un imperativ cultural, asigurând astfel păstrarea diversităţii culturale în această lume dominată de globalizare. Recunoaşterea importanţei unei limbi materne arată respect, toleranţă şi deschidere faţă de comunităţile umane şi totodată asigură armonie şi echilibru, reducând tensiunile apărute prin inegalităţile economice şi de dezvoltare. Poate chintesenţa limbii materne ca areal al unei culturi este cel mai expresiv sintetizată de Nichita Stănescu prin accentuarea specificului limbii române în cadrul familiei limbilor universale: „A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o sărbătoare. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte“.
|
