|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene –
priorităţi şi strategii în domeniul educaţiei
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a analizat priorităţile şi strategiile în domeniul educaţiei în cadrul exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, context care înseamnă o şansă pentru România, un moment de redefinire a imaginii sale europene, în sensul „existenţei unor priorităţi cadru, care să asigure coordonarea şi continuitatea proiectelor în derulare, implicarea neutră şi imparţială fără a favoriza anumite state în detrimentul altora, dovedindu-se astfel flexibilitate, competenţă, diplomaţie şi perseverenţă.”
Deputatul PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă, a adus în atenţia plenului Camerei Deputaţilor priorităţile din domeniul educaţiei asumate de România pe parcursul acestui mandat la nivelul Uniunii Europene, direcţii fundamentale, care se asociază cu temele mari, precum: mobilitate, incluziune, excelenţă. Toate aceste priorităţi sunt ilustrate de motto-ul ales: Educaţia care conectează şi ar trebui să se regăsească în mod coerent şi în demersurile naţionale.
1. Mobilitatea - cunoaştere, experienţă, comunicare interculturală
Unul dintre cele mai importante programe de la nivelul Uniunii Europene este reprezentat de mobilitatea educaţională a profesorilor, a studenţilor, a elevilor şi a altor categorii din sistemul educaţional. Programul Erasmus a fost mereu performant şi de succes (peste 9 milioane de persoane-beneficiari într-o perioadă de 30 de ani), aspecte vizibile şi prin obiectivele majore pe care şi le asumă.
România se află într-o poziţie de top în privinţa numărului de studenţi care studiază în ţările partenere cu ajutorul acestui program şi, în mod simetric, ar trebui ca oferta educaţională românească, la nivel universitar, să fie mai atractivă pentru studenţii străini.
„De apreciat faptul că oraşul Iaşi este unul dintre cele mai performante centre academice din România din punct de vedere al numărului de studenţi implicaţi în programul Erasmus, dar şi în ceea ce priveşte numărul de studenţi străini veniţi la studii pentru un semestru sau un an academic. La nivel preuniversitar, oraşul Iaşi se clasează pe primul loc în topul judeţelor cu cele mai multe proiecte educaţionale europene accesate. Cadrele didactice au demonstrat receptivitate, ştiinţa de a scrie şi implementa proiecte. S-a înţeles la toate nivelurile - directori, cadre didactice, elevi şi părinţi - că oportunităţile oferite de Erasmus+ merită valorificate, iar colaborarea cu omologi din ţările europene este o sursă de inspiraţie, înseamnă progres, deschidere, eficienţă şi rezultate mai bune ale învăţării, atât în contexte formale, dar mai ales nonformale. ”
Opinia deputatului Camelia Gavrila este că, prin această prioritate, România trebuie să reafirme importanţa învăţământului superior românesc şi să promoveze într-o mai mare măsură internaţionalizarea acestuia. Realizarea Spaţiului European al Educaţiei va elimina treptat anumite decalaje între principiile sistemului Bologna şi realităţile sociale: transformarea mobilităţii într-o realitate a tuturor - ţinând cont că grantul oferit nu acoperă toate cheltuielile, aspect care duce la neaccesarea programului de către studenţii cu venituri mici; recunoaşterea reciprocă a diplomelor, în contextul în care mai există încă universităţi din Uniunea Europeană care nu recunosc anumite diplome; sprijinirea cadrelor didactice în formarea profesională; îmbunătăţirea învăţării limbilor străine prin programul de mobilităţii.
2. Incluziunea - demers fundamental pentru integrare, coeziune şi şanse egale
În mandatul său, România trebuie să facă demersuri pentru obţinerea acordului privind Recomandarea Consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educaţia şi îngrijirea timpurie a copilului şi a consensului miniştrilor Educaţiei privind Recomandarea Consiliului - O abordare comprehensivă a predării şi învăţării limbilor străine. Ulterior acestor demersuri, România are obligaţia să contureze strategii importante în domeniul educaţiei pentru susţinerea acestor recomandări importante, în perspectiva integrării copiilor în grădiniţă, a primelor etape de socializare a acestora, dar şi în direcţia pregătirii elevilor, printr-o educaţie de calitate, pentru o Europă multiculturală şi multilingvistică în care pot studia, munci sau în care se pot forma prin cursuri, stagii, perfecţionări profesionale, a precizat deputatul Camelia Gavrilă.
Strategia Europa 2020 are ca obiectiv principal reducerea numărului de persoane care suferă de pe urma sărăciei şi a excluziunii, iar demersurile şi analizele UNICEF sunt relevante şi promovează la nivel global, începând din anii 90, conceptul de Școala Prietenoasă Copilului, model ce plasează în centrul preocupărilor ,drepturile copiilor, împreună cu susţinerea echităţii, incluziunii şi abilitării copiilor mai săraci şi mai expuşi fenomenului de excluziune.
Din această perspectivă, deputatul Camelia Gavrilă a propus şi a subliniat etape şi măsuri necesare în sistemul educaţional românesc, pentru realizarea incluziunii şcolare şi sociale, pentru atingerea acestor obiective şi ţinte fundamentale de nivel european:
Implementarea conceptului de Școala Prietenoasă Copilului la nivel naţional, concept ce vizează următoarele dimensiuni: incluziune; eficacitate; mediu sigur, protector şi sănătos; echitate şi sensibilitate în raport cu aspecte legate de gen; implicarea familiilor şi a comunităţii.
Elaborarea standardelor de performanţă, adaptate pentru toate categoriile de copii şi elevi, inclusiv pentru copii cu CES;
Adoptarea şi implementarea Strategiei privind educaţia parentală în vederea susţinerii şcolii de către părinţi şi comunitate;
Formarea cadrelor didactice din perspectiva individualizării şi diferenţierii în procesul de predare-învăţare-evaluare;
Definirea şi susţinerea legislativă şi finaciară a conceptului de profesor-asistent ca funcţie distinctă în învăţământul de masă, care integrează elevi cu CES, profesor care să lucreze în parteneriat şi în complementaritate cu profesorul titular al clasei;
Înfiintarea atelierelor protejate pe lângă unităţile de învăţământ special, ateliere prin care să se asigure profesionalizarea copiilor cu CES, inserţia absolvenţilor, forme de socializare a tinerilor dezavantajaţi;
3. Excelenţa în educaţie - nivel superior de pregătire şi evoluţie profesională pentru dezvoltarea comunităţilor
Excelenţa în educaţie şi formarea profesională constituie un element cheie pentru continuarea demersurilor privind dezvoltarea reţelelor de universităţi europene, precum şi a centrelor de excelenţă în învăţământul profesional şi tehnic. România trebuie să transmită Europei, prin conducerea acestui mandat, faptul că excelenţa în educaţie nu este o alegere, ci reprezintă o necesitate pentru dezvoltarea comunităţii. În prezent suntem una dintre ţările care exportă inteligenţa prin numărul masiv de absolvenţi, bine pregătiţi în domeniu, care lucrează în toate domeniile importante din alte state, cu rezultate remarcabile.
În aceeaşi măsură, consider că toţi copiii trebuie să aibă acces la educaţie de calitate, susţin eforturile şcolilor şi ale universităţilor pentru excelenţă, în sensul în care tinerii talentaţi trebuie stimulaţi şi îndrumaţi dincolo de orele de curs pentru a-şi valorifica talentul, inteligenţa, dorinţa de autodepăşire. Cultura performanţei trebuie să fie parte a oricărui demers educaţional, asigurând şansele elevilor si studentilor capabili spre o evoluţie corespunzătoare potenţialului lor intelectual sau vocaţional.
În concluzie, consider că în aceste condiţii, măsurile şi obiectivele sunt ambiţioase, strategiile aferente presupun urgenţă şi elaborare atentă, iar ministerele şi instituţiile de resort trebuie să asigure coordonarea competenta, astfel încât exemplele de bună practică să fie diseminate, programele şi măsurile concrete să se contureze în termene rezonabile.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
|
