|
primită de la preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, doamna deputat Cristina Iurişniţi (Grupul parlamentar al USR)
Ziua Internaţională a Femeii - mesaj în Parlament
Preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor, doamna deputat USR Cristina-Ionela Iurişniţi, a susţinut luni, 4 martie, în plenul Camerei, o alocuţiune privind Ziua Internaţională a Femeii.
“Săptămâna aceasta sărbătorim 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii. În calitate de preşedintă a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, le urez sănătate, bucurii alături de cei dragi şi proiecte împlinite tuturor femeilor din Parlamentul României!
Dincolo de felicitările potrivite acestei ocazii, 8 Martie trebuie celebrată ca dată esenţială în lupta pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Ziua Internaţională a Femeii marchează eforturile femeilor pentru o viaţă demnă, fără discriminare, pentru recunoaşterea dreptului la educaţie, dreptul de a munci şi de a fi plătită în mod egal, dreptul de a vota şi de a fi aleasă într-o funcţie publică, dreptul de a alege pentru sine. Celebrăm 8 Martie din 1975, însă lupta pentru egalitate de şanse şi de gen are o lungă istorie şi nenumărate eroine pe care avem datoria să ni le amintim în fiecare zi. Cu atât mai mult în 2019, când România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi îşi asumă în faţa românilor şi-a Europei întregi valorile ce ne unesc: combaterea discriminării, egalitatea de şanse şi tratamentul egal pentru femei şi bărbaţi.
Din păcate, realitatea arată altceva: inegalitatea de şanse şi de gen, discriminarea şi stereotipurile sunt mult prea prezente în ţara noastră, iar statisticile pe care vi le-aminteam şi anul trecut într-un mesaj similar nu s-au schimbat în mod semnificativ. În continuare, România este codaşă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte egalitatea de şanse şi de gen. Ne menţinem primii în UE la numărul de mame minore – peste 9000 anual. Nu e de mirare că suntem primii şi la mortalitate infantilă şi a mamei la naştere. Cu toate acestea, educaţia pentru sănătate lipseşte încă din curricula obligatorie în şcoli.
Violenţa împotriva femeilor se menţine la cote alarmante: la fiecare 30 de secunde o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Deşi a intrat în vigoare mult-aşteptatul ordin de protecţie provizoriu, nu au fost bugetate nici anul acesta sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege pentru agresori, care astfel sunt liberi să atace din nou şi chiar să curme vieţi.
Programa de studiu şi manualele şcolare sunt neschimbate: nu conţin noţiuni din sfera diversităţii şi a egalităţii de şanse şi de gen, nu spun poveştile eroinelor care-au contribuit la România modernă, nu dau voce minorităţilor etnice, religioase, sexuale, celor cu dizabilităţi. Copiii au nevoie de modele, iar fetele din ţara noastră nu află mai nimic pe băncile şcolii despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din lume cu un doctorat în Drept; despre Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg şi Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume; despre Smaranda Gheorghiu, prima femeie care a călătorit spre Polul Nord sau despre Smaranda Brăescu, campioană europeană şi mondială la paraşutism. Nu află prea multe nici despre Alexandrina Cantacuzino, despre Marina Știrbey şi Escadrila Albă, despre reginele României sau despre Elisabeta Rizea şi partizanele din munţi. Portretul acestor femei merită să fie prezent atât în manuale, cât şi în spaţiul public, în instituţiile din România, inclusiv Parlamentul, Camera Deputaţilor. Generaţiile viitoare nu sunt educate în spiritul respectării egalităţii de şanse şi de gen, fundament al unei dezvoltări durabile ca stat democratic şi european, deşi România este semnatara unor Convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor, cum ar fi Convenţia CEDAW şi cea de la Istanbul. O educaţie prin clişee şi stereotipuri a fetelor de acum va perpetua o condiţie ingrată a femeilor din viitor. Iar efectele se extind asupra întregii societăţi, nu doar asupra celor 52 de procente de cetăţeni români de sex feminin.
Vă amintesc că ne aflăm la debutul a doi ani electorali şi legislaţia aferentă încă nu garantează o participare egală şi echitabilă a femeilor la nivel decizional, politic şi administrativ. Această discrepanţă este prezentă chiar în Parlament, unde din păcate avem una dintre cele mai slabe reprezentări ale femeilor din comunitatea europeană (cca 18%), deşi suntem instituţia care poate şi are datoria să le asigure egalitatea de drepturi şi de şanse garantate constituţional, legal. Pentru a sărbători în 2020 un 8 martie al unei societăţi educate şi responsabile, va invit sa lăsăm orgoliile şi interesele de partid la o parte şi să modificăm legislaţia electorală în spiritul egalităţii de şanse şi de gen, pentru a îmbunătăţi educaţia generaţiilor viitoare şi implicit condiţia femeilor pe care le reprezentăm.”
|
