|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Simularea examenelor naţionale - un demers pedagogic relevant şi necesar
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a subliniat importanţa simulării examenelor naţionale, a Evaluării Naţionale pentru clasa a VIII-a şi, în premieră, inclusiv pentru clasa a VII-a, moment important în calendarul acestui an şcolar, etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă, care atestă rezultatele învăţării şi competenţele dobândite.
„Anul şcolar prezintă anumite activităţi specifice, un calendar propriu, aspecte care presupun eforturi manageriale, experienţe didactice de predare/învăţare/evaluare, reflecţii asupra rezultatelor obţinute, activităţi extracurriculare, dar şi anumite verificări de etapă, care conferă măsura valorii, la acel moment, a unui proces educaţional, la care participă profesorii, elevii, părinţii şi comunitatea în sine. Măsura succesului este dată de coeziunea acestor factori, nu doar de simpla derulare a activităţilor educaţionale de predare-învăţare-evaluare.”
Deputatul PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă precizează că simularea unui examen naţional are multiple valenţe pedagogice: acomodează psihologic elevul cu atmosfera de examen, oferă o măsură a nivelului cognitiv, de înţelegere şi aplicare a cunoştinţelor, la care s-a ajuns prin studiu şi pregătire, de asemenea, propune modele de subiecte şi baremele corespunzătoare, aduce un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor din promoţia respectivă, deschide spaţiul de analiză şi concluzii pentru specialiştii implicaţi în elaborarea subiectelor.
Rezultatele obţinute la această simulare, la care doar 53% dintre elevii prezenţi la toate probele au obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (87.225 de elevi) nu sunt de natură să satisfacă exigenţele, dar nici nu trebuie să desprindem concluzii hazardate. În raport cu anul trecut se înregistrează un anume progres, o creştere cu 6,3 puncte procentuale, în condiţiile în care este cunoscut faptul că în fiecare an notele obţinute la simulare au fost mult mai mici faţă de notele obţinute la examenul propriu-zis. Un semnal bun din punct de vedere docimologic este reprezentat de cele 28 de medii de 10, chiar dacă în raport cu numărul participanţilor acest procent nu este foarte mare. Sensul notelor maxime trimite spre posibilitatea de a realiza performanţa deplină, în raport cu subiectele formulate, deci implicit aceste subiecte sunt validate.
„Sunt relevante şi procentajele pe discipline de examen - Limba şi literatura română o promovabilitate de 69,1%, iar la Matematică - 39,4%, rezultate pentru clasa a VIII-a. Constatăm că, în continuare, Matematica rămâne un prag dificil, cu prestaţii modeste ale elevilor, fie datorită complexităţii şi caracterului abstract al noţiunilor, fie datorită unei programe încărcate, dense şi dificile, în absenţa unor exersări şi aprofundări suficiente pe parcursul anilor de gimnaziu”, a declarat deputatul Camelia Gavrilă.
I. Ce comunică aceste cifre, date, procente?
Simularea pentru evaluarea naţională reprezintă o etapă a unui proces, o pre-testare a elevului şi o familiarizare a acestuia cu atmosfera de examen, cu modalităţile concrete de examinare;
Notele reflectă o situaţie a prezentului, o “fotografie” de moment, care poate să devină îngrijorătoare dacă nu se iau măsuri la timp, dacă nu se interpretează rapid feed-back-ul obţinut şi nu se fac acele corecţii necesare;
Gradul de interes şi implicare din partea elevilor şi chiar a părinţilor faţă de continuarea studiilor la nivel liceal este diferit, uneori scăzut;
Implicarea şi eforturile depuse de elevi pentru pregătirea acestei etape de simulare sunt mai reduse faţă de prestaţia şi concentrarea la evaluarea propriu-zisă, pentru că nu vorbim încă de pregătirea finală şi de starea de examen;
Este necesar ca părinţii să fie aproape de şcoală, mai ales la nivelul claselor a VII-a şi a VIII-a, când adolescentul parcurge etape complexe din punct de vedere psihologic şi biologic, iar relaţia profesor-elev-părinte trebuie să contureze o comunicare deplină;
Există numeroase dificultăţi de asimilare a informaţiei în zona ştiinţelor exacte, procentajul de la matematică de numai 39,4% elevi promovaţi indică dificultăţile disciplinei;
Comisiile naţionale de specialitate trebuie să analizeze temeinic aceste aspecte, cu eventuale propuneri de reconfigurări curriculare;
Trebuie acordată importanţă necesară acestor simulări, pentru că efortul pregătirii lor este justificat de rezultatele finale ale examenului propriu-zis.
II. Măsuri necesare
• Promovarea intensă a importanţei acestor simulări şi interpretarea detaliată a rezultatelor, a notelor, explicaţii şi analize în legătură cu nivelul de cunoaştere atins de fiecare elev;
• Realizarea unor strategii de pregătire, a unui calendar de activităţi remediale pentru recuperarea decalajelor, exersarea conţinuturilor, sprijinul acordat elevilor prin exerciţii, explicaţii, aprofundări;
• La nivelul sistemului educaţional se poate analiza oportunitatea introducerii unui prag al notelor pentru admiterea la liceu, formă de selecţie firească, pedagogică a celor pregătiţi pentru a face faţă rigorilor liceale şi conţinuturilor dificile din programele şcolare;
• Alocarea de sarcini diferenţiate în cadrul orelor de curs, ţinând cont de nivelul de cunoştinţe şi nevoile identificate pentru fiecare elev, individualizarea pregătirii elevilor;
• Dezvoltarea la nivel naţional a unor baze de date de tip Resurse Educaţionale Deschise, unde elevul poate să acceseze teste, bareme, modele de rezolvare, în conformitate cu modelele şi subiectele propuse de Ministerul Educaţiei Naţionale, explicaţii didactice;
În concluzie, consider că tema în discuţie şi dezbaterea asupra simulării sunt importante, fără a vorbi însă de o “imagine dramatică” a învăţământului preuniversitar românesc. Aceste rezultate reprezintă doar semnale, pregătiri de etapă ce trebuie tratate cu atenţie şi responsabilitate la clasă, de către fiecare cadru didactic în parte, prin implicarea profesorilor îndrumători, prin realizarea planurilor remediale, prin dialogurile semnificative cu familiile elevilor, în sensul unor măsuri generale, de nivel strategic, reglaje la nivel de sistem educaţional, dar şi în sensul unor abordării individualizate, ţinând cont de unicitatea elevilor, de potenţialul lor intelectual, de ritmul propriu de evoluţie.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
|
