|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Evoluţii şi reconfigurări ale programelor sociale
pentru o educaţie de succes
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a analizat prezenţa elevilor la şcoală, implicarea acestora în activităţile educaţionale, evoluţia abandonului şcolar şi a absenteismului de la ore, aspecte aflate între preocupările Guvernului României, prin Ministerul Educaţiei Naţionale şi instituţiile judeţene, prin specialiştii şi partenerii implicaţi.
În acest sens, s-au derulat consecvent numeroase programe sociale care au avut rolul şi logica lor, cât şi un public ţintă vizat: Bani de liceu, Euro 200, Rechizite şcolare, Tichete pentru grădiniţă sau Bursa profesională, programe care în timp au primit finanţări sporite pentru a exista relevanţa necesară în raport cu scopul urmărit, programe care au produs efecte educaţionale semnificative.
Unul dintre cele mai apreciate programe, cu efecte certe în plan social şi educativ, a fost categoric Programul Cornul şi Laptele, introdus în şcoli de Guvernul României. Beneficiarii programului sunt copiii din grădiniţe şi din şcoli generale. Media beneficiarilor este de aproape două milioane de copii anual. Ulterior, au urmat completări şi îmbunătăţiri, adaptări ale acestui program, valorificarea unor modele de succes din alte sisteme educaţionale, spre ceea ce se conturează acum ca un important proiect pilot, numit „Masa caldă”.
Deputatul PSD de Iaşi Camelia Gavrilă a adus în atenţia Plenului Camerei Deputaţilor importanţa programelor sociale de sprijin pentru elevi, necesitatea diversificării lor în sensul împletirii aspectelor sociale, de sprijin şi coeziune socială, cu implicaţiile educaţionale. Reliefăm şi ideea corelării iniţiativelor de acest tip cu realitatea şi evoluţiile sociale, astfel încât generalizarea programului Masa caldă pentru toate unităţile şcolare din România, pentru învăţământul preuniversitar obligatoriu să constituie, fără îndoială, o soluţie de succes.
Noul cadru legislativ european privind derularea programului de încurajare a consumului de fructe, legume şi produse lactate în şcoli a determinat derularea Programului „Fructe în şcoli”, începând cu anul şcolar 2009-2010, a cărui implementare a presupus, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume proaspete, şi măsuri educative. Programul are implicaţii pozitive asupra dezvoltării de obiceiuri alimentare sănătoase, pe fondul creşterii fenomenelor de obezitate şi malnutriţie la nivel mondial. Beneficiarii programului sunt elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, iar în cadrul programului s-au distribuit mere pentru o perioadă de maximum 100 zile de şcolarizare şi s-au organizat vizite la ferme şi staţiuni de cercetare, concursuri cu premii, activităţi de grădinărit în curtea şcolii ca măsuri educative adiacente. Această complementaritate între măsurile cu impact social şi activităţile educative, de cunoaştere, înţelegere şi implicare în activităţi practice au avut un rol important în plan formativ, a precizat deputatul Camelia Gavrilă.
Deşi folositoare în fază iniţială, aceste programe prezintă şi aspecte vulnerabile a subliniat deputatul Camelia Gavrilă:
Respectarea de către consiliile locale şi judeţene a prevederilor cadru şi derularea procedurilor în timp util, pentru buna implementare a programului;
Verificarea atentă a calităţii produselor livrate către elevi şi a termenului de valabilitate al acestora;
Respectarea termenelor de livrare către şcoli;
Supraîncărcarea profesorilor cu alte responsabilităţi decât cele din sfera de competenţă;
Monitorizarea consumului produselor alimentare, astfel încât să se evite risipa şi degradarea produselor, atât înainte, cât şi după distribuţia către elevi.
Pornind de la aceste repere, deputatul Camelia Gavrilă consideră necesară dezvoltarea şi adaptarea tuturor programelor de acest tip şi convertirea lor într-o masă caldă pentru fiecare elev din România, suport alimentar ce ar ajuta copiii aflaţi în situaţii de risc şcolar şi social. Programul numit generic „Masa caldă“, care prevede un meniu gătit sau un pachet alimentar, se aplică în momentul de faţă doar în 50 de unităţi de învăţământ, fiind în al treilea an de implementare şi pilotare.
Această variantă de program prezintă numeroase avantaje:
Elevul primeşte o masă caldă;
Se dezvoltă infrastructura şcolară şi se asigură condiţii pentru susţinerea ulterioară a unor programe educaţionale de tip Școală după şcoală/ After school;
Comunitatea locală este implicată;
Reducerea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea prezenţei copiilor la ore;
Crearea unor importante momente de socializare prin servirea mesei în mod organizat, alături de colegi şi prieteni;
Instaurarea unor obiceiuri sănătoase de hrană.
Dificultăţile în implementarea programului la nivel naţional sunt multiple şi vizează atât elemente de infrastructură, cât şi aspecte de logistică şi finanţare:
lipsa infrastructurii, la acest moment, şi a resurselor necesare pentru a prepara sau a transporta prânzul cald în condiţiile prevăzute de lege, în toate unităţile de învăţământ din ţară;
identificarea surselor de finanţare, în condiţiile în care este vorba despre un efort bugetar considerabil, raportat la nivelul populaţiei şcolare;
imposibilitatea respectării normelor igienico-sanitare, în condiţiile actuale, aspect ce poate fi depăşit prin amenajarea unor spaţii destinate special acestui tip de activitate.
„Măsurile de acest tip şi efectele preconizate au cel puţin două roluri esenţiale: de a remedia dificultăţile de învăţare sau de a creşte posibilităţile de performanţă şcolară, modelând vocaţiile elevilor, atitudinile, posibilităţile de cunoaştere şi învăţare la nivel de excelenţă şcolară. Aceste obiective sunt susţinute de Programul de Guvernare al PSD, în care se conturează deja o strategie etapizată pentru implementare, iar din cele 17 miliarde acordate Ministerului Educaţiei Naţionale pentru infrastructura şcolară, 140 milioane de lei sunt orientaţi către amenajarea unor spaţii corespunzătoare în vederea susţinerii şi extinderii programului „Masa caldă”.
În concluzie, consider că urgentarea eforturilor orientate spre susţinerea, extinderea şi dezvoltarea programului numit generic „Masa caldă” reprezintă o prioritate căreia trebuie să îi acordăm o atenţie deosebită, iar, alături de Guvern şi de autorităţile centrale ale statului, trebuie să se implice şi comunităţile locale, primăriile, precum şi alte instituţii, întrucât educaţia este prioritate şi responsabilitate generală, o axiomă clară pentru evoluţia şi progresul unei societăţi durabile”, apreciază prof. dr. Camelia Gavrilă.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.com.
|
