|
primită de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
„Persoanele aparţinând filonului cultural şi lingvistic românesc trebuie să beneficieze de sprijinul statului român înrudit”
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat, marţi, 14.05.2019, o declaraţie politică în Camera Deputaţilor privind sprijinul pe care România are obligaţia să îl ofere persoanelor aparţinând filonului cultural şi lingvistic românesc indiferent de originea acestora.
Deputatul Constantin Codreanu subliniază următoarele: "Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, reglementează, între altele, ”drepturile persoanelor (…) aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi”, persoane ”care aparţin filonului cultural şi etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României şi alte state, care îşi asumă identitatea etnică, lingvistică şi culturală română faţă de autorităţile române, indiferent de etnonimul folosit”.
Noţiunile juridice de ”filon lingvistic şi cultural românesc”, ”filon cultural şi etnic românesc” sunt literă de lege şi nicio autoritate din statul român nu poate face abstracţie de ele. Aceeaşi lege spune că prevederile ei se aplică pe baza încheierii de acorduri şi programe cu statele în care există, între altele, persoane aparţinând filonului lingvistic, cultural şi etnic românesc sau de protocoale ale comisiilor mixte bilaterale, respectiv pe bază de reciprocitate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ale Raportului privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, adoptat la 19 octombrie 2001, şi cu recomandările Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, pentru a asigura protecţia identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a acestor persoane.
Ce avem însă în realitate? Persoanele aparţinând filonului lingvistic românesc din statele vecine Românei sau din Balcani, altele decât cele recunoscute ca aparţinând minorităţilor etnice româneşti, sunt complet neglijate de autorităţile noastre guvernamentale. Potrivit celui mai complet şi mai recent studiu fundamental în domeniu – mă refer la Teza de doctorat a românului basarabean Dorin Lozovanu intitulată ”Populaţia românească din Peninsula Balcanică. Studiu uman geografic”, apreciată în 2008 cu distincţia Magna cum laude la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi – persoanele aparţinând filonului lingvistic românesc, apelate de regulă cu exonimele karavlahi, vlahi-rudari, băieşi sau volohi etc. au româna drept limbă maternă. Aceşti oameni vorbesc româna în prezent, aşa cum au vorbit-o strămoşii de-a lungul sutelor de ani. Ei sunt prezenţi în număr mare, greu de neglijat, în Bulgaria, Ungaria şi Croaţia, state ale Uniunii Europene, dar şi în state extracomunitare ca Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, Serbia sau Ucraina. Trebuie să precizăm că exonimele rudari şi băieşi sunt, la bază, denumiri ocupaţionale, nu etnice. Cercetătorul basarabean, care a făcut cercetări la faţa locului şi a întocmit hărţi ale răspândirii acestor vorbitori nativi de limbă română, estimează că aceştia ar fi între 500 de mii şi 1 milion de persoane. De regulă, la recensăminte, autorităţile îi înregistrează ca bulgari, respectiv, maghiari, croaţi, macedoneni, bosniaci, sârbi sau ucraineni, în niciun caz ca români, ceea ce distorsionează grav realitatea. În cazul în care nu se reuşeşte înregistrarea lor ca parte a naţiunilor titulare, ei sunt înregistraţi, la fel de distorsionat, oricât ar protesta, ca ţigani sau romi".
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a făcut în declaraţia sa politică referiri la afirmaţiile recente ale domnului Dimitar Marinov, preşedintele Asociaţiei Vlahilor Rudari din Bulgaria, înregistrate în anul 2003 de Tribunalul regiunii Varna care că, după prăbuşirea comunismului, autorităţile bulgare practică manipularea identitară a populaţiei care a avut dintotdeauna şi are şi astăzi limba română drept limbă maternă, pentru a împiedica apariţia în statisticile oficiale bulgare a unei minorităţi românofone robuste numeric şi îndreptăţite să-şi ceară drepturile culturale, şcolare, bisericeşti şi naţionale prevăzute de cadrul european şi internaţional în materie de minorităţi. Deci, aceşti minoritari de limbă română sunt transformaţi samavolnic în ceea ce etnologii numesc în limbaj profesional ”minoritate discretă” sau ”minoritate manipulată identitar”. Nu există nicio dovadă că aceşti oameni ar fi vorbit vreodată vreo altă limbă decât româna. Majoritatea dintre ei resping cu fermitate identitatea ţigănească/romă, bazându-şi poziţia pe faptul că nu au vorbit niciodată o altă limbă decât româna, că au un mod de viaţă total diferit de cel al romilor, că au tradiţii populare şi port identice cu ceilalţi români şi total diferite de ale romilor. De remarcat şi faptul că majoritatea absolută a romilor înşişi resping şi au respins întotdeauna ideea că vorbitorii de limbă română din statele de răspândire ar fi ţigani.
Constantin Codreanu: "Cunoaştem că autorităţile sovietice de ocupaţie au încercat să fabrice o aşa-zisă limbă ”moldovenească” diferită de română, asupra căreia se mai insistă doar în teritoriile de est ale Republicii Moldova ocupate militar de Federaţia Rusă şi care impune cu forţa alfabetul rusesc, precum şi în Ucraina, care rămâne tributară politicilor lingvistice sovietice de fragmentare a comunităţii de limbă română. Vedem cum aceeaşi cauză a fost preluată de autorităţile sârbe care se căznesc să fabrice, sub ochii noştri, o nou-nouţă limbă aşa-zisă ”vlahă” diferită de română.
Trebuie să observăm şi faptul că nici autorităţile maghiare nu au rămas în urmă şi au inventat deja o aşa-zisă limbă ”băiaşă” diferită de română, în care au început să tipărească manuale şi cărţi cu ortografie maghiarizantă, pentru a sugera pretinsele diferenţe faţă de limba română. De fapt, ţinta reală a acestor autorităţi străine este delegitimarea României ca stat înrudit şi inhibarea oricărei intenţii fireşti a României de a interveni în sprijinul acestor persoane care în mod evident şi incontestabil aparţin filonului lingvistic românesc şi vorbesc graiuri locale, nici măcar dialecte istorice, ale limbii române".
Ce face ţara noastră pentru aceste minorităţi înrudite în sensul tratamentului preferenţial pe care li-l datorează în spiritul normelor europene? Practic, nimic. Le neglijează cu vinovată şi absurdă încăpăţânare. Niciun alt stat nu ar proceda la fel într-o situaţie similară. A văzut cineva vreo reacţie a Guvernului nostru sau a diplomaţiei române, bunăoară, faţă de tentativele guvernului maghiar, care le alocă romilor din judeţele noastre din Transilvania mii de burse identitare pentru a se declara maghiari şi care încearcă în acelaşi timp să creeze o aşa-zisă limbă ”băiaşă” diferită de română? Evident, nu, pentru că Guvernul nostru şi diplomaţia noastră şi-au pierdut, din păcate, capacitatea naturală de reacţie la asemenea fenomene de manipulare identitar-lingvistică.
Este firesc să ne întrebăm ce avem de făcut în această situaţie? E simplu. Soluţia ne este oferită chiar de legislaţia noastră în vigoare, dar şi de documentele Consiliului Europei. Este necesar ca Guvernul României să înceapă să se preocupe de situaţia lingvistică şi culturală reală a tuturor persoanelor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv din Balcanii de Vest. Al doilea pas ar consta în luarea de atitudine politică fermă atât pe plan bilateral, cât şi pe plan european, mai ales în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei responsabil de monitorizarea situaţiei minorităţilor lingvistice sau culturale. În mod firesc, al treilea pas ar consta în informarea acestor persoane vorbitoare de limbă română asupra drepturilor acestora garantate de legislaţia română şi să deruleze proiecte cultural-identitare în beneficiul lor. Nimeni şi nimic nu ne poate împiedica să procedăm astfel, în spirit european de corectitudine şi bună vecinătate, a cărui componentă obligatorie este grija pentru situaţia minorităţilor lingvistice înrudite şi asigurarea efectivă a drepturilor acestora".
La finalul declaraţiei politice, deputatul Constantin Codreanu a menţionat faptul că ţinând cont de cele descrise mai sus, va interpela Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe asupra situaţiei reale a persoanelor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc din statele vecine şi Balcani, cerând intervenţia promptă şi principială a autorităţilor guvernamentale în sprijinul acestor minorităţi înrudite.
"Dacă diplomaţia română şi Guvernul nostru şi-ar depăşi indiferenţa faţă de persoanele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, situaţia s-ar schimba cu certitudine. Credem că a sosit timpul unei asemenea schimbări", a concluzionat Constantin Codreanu.
|
