|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Doamna deputat prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Alina Teiş, doamna deputat Rodica Boboc şi domnul deputat Cristinel Romanescu, membrii ai Comisiei, au primit marţi, 4 iunie 2019, o delegaţie de elevi care au participat la Forumul Naţional al Copiilor, desfăşurat sub patronajul Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Preşedintele Comisiei, prof. dr. Camelia Gavrilă, a remarcat că aceasta este a doua întâlnire a Comisiei cu o delegaţie de copii ce participă la Forumul Naţional al Copiilor, după cea din 4 iunie 2018. Tema Forumului pentru ediţia 2019 este ”Combaterea bullying-ul prin implicarea copiilor la nivelul şcolii”, o temă veche şi nouă în acelaşi timp, dar o problemă gravă ce ia amploare în societatea complexă de astăzi, copiii fiind excluşi din grupul de colegi, uneori umiliţi, etichetaţi, stigmatizaţi.
Elevii prezenţi la întâlnire şi-au expus punctul de vedere şi posibile soluţii de combatere a acestui fenomen, convinşi că implicarea lor directă, alături de cadrele didactice, de consilierii şcolari şi părinţi, reprezintă un drept, dar şi condiţia fundamentală pentru a învăţa în şcoli sigure, prietenoase, fără bullying. Soluţiile propuse de elevi sunt următoarele: crearea de grupuri de acţiune anti-bullying în fiecare unitate de învăţământ din care să facă parte, alături de cadre didactice şi de consilierul şcolar, cel puţin doi elevi şi doi părinţi; implementarea în toate şcolile, la propunerea şi sub coordonarea grupurilor de acţiune anti-bullying, a unui sistem de identificare şi raportare a cazurilor de bullying, cu respectarea principiului confidenţialităţii, prin înfiinţarea unor urne în care elevii pot introduce, sub anonimat, bileţele care să semnaleze problemele existente; realizarea unor întruniri la nivel de şcoală, săptămânal sau lunar, în care să fie analizate problemele din sfera violenţei şcolare; creşterea numărului de consilieri şcolari: un consilier şcolar la un număr de 300-500 de elevi şi nu la 800 cum prevede legislaţia în prezent; asigurarea unei formări specifice a consilierilor şcolari pentru a se asigura o mai bună susţinere şi înţelegere a copiilor, victime ori agresori, în situaţii de bullying; derularea de cursuri de formare continuă pentru cadrele didactice (învăţători, diriginţi), dar şi pentru părinţi, care să cuprindă elemente specifice fenomenului pentru asigurarea unui climat pozitiv în şcoală, fără bullying şi cu respectarea demnităţii fiecărui copil. De asemenea, se consideră utile: organizarea unui concurs naţional la care să participe echipe formate din copii şi părinţi pe tema combaterii fenomenului; derularea de campanii publice prin intermediul televiziunilor şi în mediul on-line de combatere a bullyingului şi a cyberbullying-ului, în care să fie implicaţi deopotrivă elevii şi profesorii; necesitatea unor discuţii frecvente între părinţi şi cadrele didactice, între elevi şi profesori, atât despre rezultatele şcolare obţinute, dar şi despre starea emoţională a elevilor, despre problemele intercolegiale care-i afectează; înfiinţarea unei linii telefonice pentru elevi prin care pot raporta cazurile de bullying şi se poate solicita ajutor de specialitate.
Doamna preşedinte prof. dr. Camelia Gavrilă a subliniat că procesul de educaţie înseamnă provocare, adaptare şi individualizare, comunicare empatică în relaţia cu vârste şi generaţii diferite. În acest sens, s-a amintit că în urmă cu câteva luni Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor a adoptat o iniţiativă legislativă ce vizează combaterea acestui fenomen. La rândul său, Ministerului Educaţiei Naţionale trebuie să cuprindă în legislaţia secundară elemente de identificare şi soluţii la problema bullyingului din unităţile de învăţământ. Totodată, doamna preşedinte Camelia Gavrilă a precizat rolul major al centrelor judeţene de asistenţă pedagogică în diminuarea fenomenului şi necesitatea consilierii copiilor ce au fost victime sau ”agresori”, dar şi a părinţilor acestora. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport va transmite Ministerului Educaţiei Naţionale câteva recomandări ce trebuie incluse în legislaţia secundară şi va analiza posibilitatea modificării legislaţiei în vigoare, în sensul creşterii numărului consilierilor şcolari.
Doamna deputat Alina Teiş a menţionat că are o experienţă de 25 de ani ca profesor şi s-a confruntat de-a lungul timpului cu situaţii de tipul bullyingului. ”Curtea şcolii este un microunivers social în care copiii primesc primele lecţii de viaţă în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie, dar din păcate, vorbim şi despre teamă sau ruşine sau respingere. De cele mai multe ori încărcarea negativă de la şcoală, reverberează şi acoperă emoţiile pozitive, ambiţia şi potenţialul copiilor. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi, care îl strigă într-un anumit fel, făcându-se referire la aspectul fizic sau la problemele de ordin medical sau familial. Orice formă de violenţă trebuie condamnată cu fermitate, iar violenţa domestică îndreptată deopotrivă împotriva femeilor şi a copiilor trebuie oprită”.
Doamna preşedinte prof. dr. Camelia Gavrilă a menţionat că ”fenomenul numit ”bullying” reprezintă o preocupare majoră în societatea actuală, mai ales în mediile educaţionale, pentru că manifestările şi efectele sunt grave, profunde, afectând evoluţia şi echilibrul emoţional al copiilor şi adolescenţilor. Dezbaterea şi explorarea comportamentelor de tip bullying în cadrul Forumului Naţional al Copiilor, organizat cu multă consecvenţă şi dedicaţie de către Organizaţia Salvaţi Copiii, conturează un demers responsabil, o iniţiativă pe care o salutăm, pentru că înseamnă dialog constructiv, definirea problemei, precizarea cauzelor şi, mai ales, identificarea soluţiilor posibile şi a strategiilor educaţionale necesare. Consider că prin implicarea şcolii, a societăţii civile, prin activităţile de consiliere şcolară, prin atenţia şi abordarea pedagogică avizată, fenomenul poate fi controlat şi diminuat. Elevii au nevoie de informaţii, de parteneriate adevărate, de suport educaţional, de sprijin emoţional şi înţelegere psihologică, în contextul în care şi victima şi ”agresorul” unui comportament de tip bullying sunt tineri, aflaţi în momente de criză şi derivă. Bullyingul este o agresiune, iar orice agresiune, fie fizică, fie verbală sau psihologică, începe şi se alimentează pe fondul unor atitudini pasive sau tolerante şi încetează, la fel de natural, în faţa unor atitudini ferme de respingere şi de condamnare. La fel de adevărat este, însă, faptul că primul şi cel mai important pas în stoparea unei agresiuni, indiferent de caracterul, de natura acesteia, îl constituie refuzul potenţialei victime de a fi victimă. Pentru aceasta, însă, tinerii trebuie să fie ferm convinşi de faptul că au alături un triplu aliat: familia, şcoala, societatea.”
|
