|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, a participat marţi, 04 iunie 2019 la festivitatea de decernare a titlului „Şcoală Europeană”, ediţia a XVI-a, eveniment organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Printre participanţi s-au numărat miniştri, secretari de stat, membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai instituţiilor din învăţământul preuniversitar din ţară, părinţi, elevi, reprezentanţi ai partenerilor de dialog social şi ai altor organizaţii cu profil educaţional.
În acest context, Ministerul Educaţiei Naţionale a premiat cele 87 de unităţi de învăţământ preuniversitar câştigătoare ale Competiţiei Naţionale „Şcoală Europeană" - cu 26 mai multe decât la ediţia precedentă. Pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar câştigătoare Ministerul Educaţiei Naţionale a oferit din bugetul propriu, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, suma de 5000 lei, bani ce vor fi utilizaţi pentru dotări materiale.
La cele 16 ediţii ale competiţiei naţionale „Școală Europeană”, desfăşurate începând cu anul 2004, au participat 2.159 de unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării, iar 862 dintre acestea au primit certificatul şi trofeul „Școală Europeană”. Impactul pe care această competiţie l-a avut asupra comunităţilor educaţionale, în toţi aceşti ani, a făcut din această iniţiativă a Ministerului o competiţie de elită. Certificarea şcolilor cu titlul „Școală Europeană” le-a conferit recunoaştere şi prestigiu în cadrul comunităţilor educaţionale, iar eforturile pe care le-au făcut pentru menţinerea titlului obţinut au determinat interesul crescut pentru dezvoltarea de noi proiecte, promovând valorile naţionale şi europene şi contribuind la creşterea mobilităţii internaţionale şi a schimbului intercultural.
Competiţia „Școală Europeană” constă în evaluarea calităţii şi coerenţei managementului şcolii, reflectat în documentele manageriale, precum şi a impactului pe care activităţile derulate în cadrul proiectelor europene l-a avut asupra dezvoltării profesionale, a culturii organizaţionale şi a ethosului şcolii. Odată obţinut, certificatul „Școală Europeană” este valabil pentru o perioadă de trei ani, iar eforturile pe care le fac şcolile pentru menţinerea titlului obţinut, determină implicare, competiţie, creativitate în demersul educaţional.
Activităţile/proiectele/programele care s-au avut în vedere pentru ediţia 2019 au fost cele cele desfăşurate în perioada septembrie 2016 - iunie 2019, derulate de cele 136 şcoli, din 32 de judeţe, înscrise în concurs, prin programele Comisiei Europene, ale Parlamentului European şi ale altor instituţii europene sau în parteneriat cu ambasade, universităţi şi şcoli din Uniunea Europeană, companii europene, asociaţii profesionale europene, ONG–uri cu scop educaţional/de formare profesională care activează la nivel european, dar şi proiectele finanţate din fonduri structurale, în care şcoala a fost aplicant sau partener.
În discursul susţinut, doamna preşedinte Camelia Gavrilă a precizat că ”educaţia în societate contemporană presupune deschidere spre cunoaştere, ştiinţă, cultură, competenţe digitale, de comunicare în limba maternă, dar şi în alte limbi străine, receptivitate faţă de valorile multiculturalismului. Tinerii trăiesc într-o lume globalizată, a progresului tehnologic, învaţă, muncesc sau călătoresc în spaţii culturale diferite, de aceea adaptarea, toleranţă, înţelegerea şi sensibilitatea culturală sunt absolut necesare.
O şcoală europeană îşi formează elevii în spiritul respectului şi asumării valorilor naţionale, al integrării în matricea spirituală românească, prin tot ceea ce înseamnă limbă, istorie, tradiţii, cultură naţională, dar şcoala înseamnă şi deschiderea spre ceilalţi, spre alte culturi, civilizaţii, medii culturale. Programul Erasmus, mobilităţile internaţionale, schimbul de experienţă, de idei şi bune practici din diferite sisteme educaţionale, integrarea în demersurile didactice, manageriale sau educaţionale a experienţelor dobândite sunt aspecte care conturează dimensiunea europeană a unei şcoli.
Apreciez competiţia “Școala Europeană” – o activitate de tradiţie organizată consecvent, cu multă competenţă şi implicare pedagogică a specialiştilor din Ministerul Educaţiei Naţionale, eveniment major în calendarul anului şcolar, care creează emulaţie, pregătire temeinică a documentaţiei suspuse evaluării, ambiţie pozitivă, stimulativă, spre obţinerea certificatului care confirmă perspectiva educaţională europeană, vocaţia europeană a educaţiei oferite în şcoala respectivă. În sens sugestiv, metaforic, putem spune că şcoala şi educaţia sunt „podul peste care trece omul de o viaţă închisă în sine la conştiinţa întregii omeniri” (Thornton Wilder).
Tinerii, elevi sau studenţi, trebuie să primească în şcoala românească o educaţie complexă, în armonia naţional-european/internaţional, competenţe, cunoştinţe, dar şi repere valorice prin care să se integreze într-o lume dinamică, multiculturală, să se împlinească dezvoltarea lor personală şi profesională.
Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019 este o oportunitate semnificativă pentru a demonstra întregii Europe valoarea şcolii româneşti, modul în care ţara noastră poate contribui, prin strategii concrete şi proiecte vizionare, de durată, la creşterea coeziunii şi la dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei.”
|
