|
primită de la doamna deputat Florica Cherecheş (Grupul parlamentar al PNL)
O nouă victimă a unui sistem de sănătate bolnav
Vinerea trecută, după 20 de ore neîntrerupte de muncă la un centru de permanenţă din Oradea, medicul Ștefan Quai se stingea din viaţă în timpul gărzii, făcând ca numărul doctorilor decedaţi în gardă sau din cauza epuizării să se apropie de 50.
Ștefan Quai avea 66 de ani şi a fost primul medic de familie înregistrat în judeţul Bihor. Făcea gărzi din 2013, nu doar datorită dragostei pentru această profesie ci şi faptului că după 35 de ani de muncă, avea o pensie de doar 1280 de lei.
Reacţia colegilor medici de familie a fost promptă, trăgând încă un semnal de alarmă asupra problemelor acestei categorii profesionale care este ignorată de ani de zile. Deşi pe hârtie sunt liberi profesionişti, în realitate medicii de familie sunt prizonierii Casei de Asigurări de Sănătate, an de an fiind obligaţi să semneze un contract cadru care nu este negociabil şi care nu recompensează performanţa sau prevenţia realizată. Singurul criteriu de care depind veniturile unui medic de familie este numărul de pacienţi înscrişi pe listă, ceea ce duce la aglomerarea cabinetelor medicale, la o atenţie scăzută a medicului faţă de pacient din cauza lipsei de timp şi transformarea medicului de familie într-un funcţionar public care are sarcina de a elibera adeverinţe şi trimiteri.
Acest tragic eveniment este încă un semn că sistemul de sănătate din ţara noastră este grav bolnav. Este inadmisibil ca un medic în Europa anului 2019 să fie obligat să muncească după pensionare pentru a-şi putea asigura un trai decent. Cei mai mulţi medici de familie nu-şi pot permite nici măcar un concediu de odihnă, sau de boală decât în situaţii grave, pentru că nu au suplinitori, mai ales dacă vorbim de cei din mediul rural. Medicii de familie sunt şi manageri ai cabinetului medical, ceea ce le aduce muncă suplimentară într-un sistem excesiv de birocratic, un mediu lipsit de predictibilitate legislativă şi fiscală, fără a se bucura de respectul cuvenit nobilei lor profesii, ei fiind adesea văzuţi doar ca emitenţi de bilete de trimitere. Se adaugă frustrările cauzate de un sistem medical informatic care ridică probleme serioase şi este disfuncţional în foarte multe cazuri, ceea ce le generează ore suplimentare lucrate de acasă. Toate astea au dus la migrarea unui număr semnificativ de medici către occident, iar cei rămaşi sunt suprasolicitaţi cu activităţile curente şi cu gărzile, în medie 4 pe lună.
Cer pe această cale colegilor deputaţi să susţină propunerea pe care un număr de parlamentari, printre care mă număr şi eu, au iniţiat-o, în sensul ca orele de gardă să se ia în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, iar cei care au efectuat gărzi, să se poată pensiona anticipat, fără penalizare, dar nu mai devreme de 57 de ani, femeile, şi 60 de ani, bărbaţii.
Cer Guvernului să rezolve inechităţile din sistem şi să se aplece asupra doleanţelor celor 11.500 de medici de familie, care obţin venituri umilitoare şi muncesc până la epuizare ca să răspundă nevoilor pacienţilor lor.
|