|
primită de la domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
Cum prioritizăm domeniile strategice?
Serviciile publice digitale
au nevoie de o strategie de dezvoltare la nivel de ţară
“Trei indicatori deosebit de esenţiali cu privire la modernizarea societăţilor din ţările UE sunt precizaţi în cel mai recent Raport al Comisiei Europene privind Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI):
Serviciile publice digitale (criteriul principal care plasează România mult sub media UE);
Competenţele digitale (criteriul secundar prin care suntem tot în dezavantaj faţă de ratele medii din UE);
Utilizarea profesională a serviciilor de internet (pentru servicii bancare, cumpărături, muzică, etc., criteriul secundar situat tot mai mult sub media UE).
În acelaşi timp, România, după cum se ştie, are un potenţial enorm de dezvoltare digitală, având în vedere infrastructura hard semnificativă a reţelelor de transport date, rezultând o viteză de internet competitivă la nivel global, dar şi înclinarea utilizatorilor spre reţelele de social-media. În acest context, se pare că ratele foarte reduse ale modernizării societăţii digitale (servicii publice, competenţe digitale de utilizare a serviciilor publice, utilizare profesională a serviciilor de internet pentru achiziţii şi tranzacţii online) îşi pot găsi explicaţia, în primul rând, prin lipsa de clarviziune şi de coordonare a guvernanţilor pentru a implementa o strategie de dezvoltare la nivel de ţară a serviciilor publice digitale”, constată deputatul liberal Marilen Pirtea.
“România se situează pe locul 27 din cele 28 de state UE în funcţie de valoarea Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene. Cu toate că se constată o uşoară îmbunătăţire a performanţei în aproape toate dimensiunile DESI măsurate, totuşi, evoluţia generală a fost lentă. Utilizarea profesională a serviciilor de internet a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi abia mai puţin de o treime dintre adulţi au competenţe digitale elementare. Ratele indicate în raportul UE sunt îngrijorătoare şi indicative pentru sistemul de învăţământ: doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (faţă de un procent mediu dublu, de 57%, la nivelul UE în ansamblu), şi doar 10% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%).
Este deosebit de semnificativ faptul că serviciile publice digitale din România cunosc cea mai mica rată de acoperire din UE, deşi ca număr de utilizatori ai serviciilor de e-guvernare suntem pe o poziţie europeană de prim-plan (pe locul 7 în UE).
Iată motivele pentru care pare absolut necesar să observăm că fondul problemei în privinţa dezvoltării societăţii digitale din România se află în capacitatea redusă a instituţiilor publice de a răspunde coerent şi unitar, prin disponibilităţi digitale universale, dar şi printr-un sistem educativ bine ofertat şi orientat pe nevoi de învăţare digitală, în raport cu un public format din cetăţeni care sunt înclinaţi spre utilizarea facilităţilor digitale.
Cu siguranţă, o analiză strategică, realizată de guvern, concentrată asupra cetăţeanului, utilizator de servicii publice digitale, în raport cu disponibilităţile digitale ale tuturor instituţiilor publice, ar conduce cu adevărat la formularea unei strategii de dezvoltare a societăţii digitale la nivel de ţară, pentru o creştere rapidă a implementării facilităţilor şi beneficiilor digitalizării şi integrării noastre în circuitul global al economiei şi civilizaţiei digitale de secol 21”, conchide liberalul Marilen Pirtea.
|
