|
primit de la domnul deputat Ionuţ-Marian Stroe (Grupul parlamentar al PNL)
România se poate dezvolta devenind la rândul ei ţară
de destinaţie pentru forţă de muncă migratorie
Modelul polonez poate fi aplicat în România ca soluţie pentru criza accentuată de pe piaţa muncii. Cea mai recentă rezoluţie adoptată marţi, 25 iunie, de Comisia pentru Migraţie, Refugiaţi şi Persoane Strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) sugerează României şi altor state modelul polonez pentru a menţine ritmul creşterii economice, a diminua impactul lipsei forţei de muncă şi pentru a păstra legătura cu propriii cetăţeni plecaţi peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Raportul APCE privind migraţia muncii a fost realizat în coordonarea deputatului PNL Ionuţ Stroe, în ultimul an şi jumătate.
Ionuţ Stroe, raportor APCE: „Evoluţia oarecum naturală a României, după ce a fost sursă masivă de emigraţie, este să devină ţară de destinaţie pentru forţa de muncă. Cu cât acest lucru este înţeles mai repede, cu atât mai bine ne vom putea pregăti politicile şi strategiile şi cu atât mai mari vor fi beneficiile pentru România. Este necesară o abordare pro-activă. Dacă nu luăm măsuri într-un timp scurt, riscăm să pierdem cu totul potenţialul de creştere economică, în condiţiile în care sectorul privat resimte cel mai acut lipsa de angajaţi. Polonia este deja înaintea noastră cu aproape 2 milioane şi jumătate de lucrători rezidenţi, veniţi din ţări precum Ucraina, Rusia, Tadjikistan sau chiar Filipine. Numai în 2018, Polonia a emis aproape 600.000 de permise de muncă pentru străini, în timp ce România a emis ceva mai puţin de 3000.”
Polonia a implementat în ultimii ani un sistem prin care a facilitat lucrătorilor extra-comunitari un acces rapid şi debirocratizat pe piaţa muncii. Aceasta a rezolvat o parte din problema unor domenii care s-au ciocnit de problema mai largă a depopulării şi lipsei muncitorilor calificaţi. În acelaşi timp, Polonia a implementat programe pro-active prin care a încurajat legăturile cu propria diasporă din vestul Europei, programe care ar putea folosi ca model de succes şi în cazul României.
Ionuţ Stroe, raport APCE, deputat PNL: „Nu există un glonţ de argint aici, prin care să se rezolve deodată toate problemele. Este nevoie de acţiune concertată generală. În Raport am arătat că ţările de origine a migraţiei, precum România, pot face mai mult pentru a utiliza experienţa şi aptitudinile celor plecaţi la muncă, nu doar resursele lor financiare. Între direcţiile recomandate mai multor ţări se află îmbunătăţirea climatului pentru afaceri şi a celui social, în general, precum şi reducerea corupţiei.”
Luând în considerare date ONU, Raportul afirmă că din punct de vedere demografic „Europa ar putea să beneficieze din migraţia muncii, care ar putea după un timp să ajute la inversarea trendului de îmbătrânire a populaţiei”.
Rezoluţia finală vorbeşte şi despre nevoia urgenţei acţiunii în statele de origine, precum România, în a sprijini familiile unde unul dintre părinţi este plecat sau unde copiii sunt lăsaţi singuri, în grija altor rude. Statele sunt încurajate să creeze sisteme de sprijin, prin consiliere psihologică, integrare în şcoală sau asistenţă directă pentru copiii fără ajutor.
Raportul calculează un număr de 11 milioane de migranţi, în ultimii ani, doar din cele 4 ţări studiate în adâncime: Ucraina, Polonia, România şi Moldova.
Rezoluţia finală identifică atât efecte pozitive, cât şi negative ale migraţiei forţei de muncă şi cere „acţiuni concertate” pentru a reduce impactul negativ, atât în ţările de origine, cât şi în cele de destinaţie. Între beneficiile migraţiei muncii sunt punctate: remitenţele (sumele de bani periodice) către familiile din ţara de origine care contribuie la economia locală, reducerea şomajului în ţara de origine şi, astfel, reducerea unor tensiuni sociale, obţinerea unor noi aptitudini de către angajaţii care pot reveni în ţară şi aduc astfel beneficii multiplicatoare economiei. Între efectele negative sunt enumerate: scăderea generală a populaţiei, familiile care sunt descompletate şi copiii abandonaţi, schimbarea structurii sociale prin îmbătrânirea populaţiei şi destabilizarea sistemelor sociale (mai puţini contributori - mai mulţi beneficiari), scăderea forţei de muncă ce deţine calificări (exodul de creiere).
Integrarea socială a migranţilor prin orice măsuri, recunoaşterea calificărilor, bazele de date cu oportunităţile de muncă, eliminarea sau scăderea barierelor pentru muncitorii sezonieri sau armonizarea procedurilor pentru transferul forţei de muncă sunt câteva soluţii recomandate, în Rezoluţia finală, statelor de destinaţie, pentru a culege cele mai bune rezultate ale fenomenului migraţiei forţei de muncă.
|
