|
primită de la doamna deputat Mirela Furtună (Grupul parlamentar al PSD)
28 de ani de la Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova
În 28 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat “Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova”.
România şi SUA au fost primele state care au recunoscut independenţa Republicii Moldova. Au existat voci care au criticat gestul României, susţinând că ar fi fost oportun să se încerce o unire a celor două state surori.
Nu voi intra într-o dispută contrafactuală, dar subliniez faptul că la 27 martie 2018, când am sărbătorit 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul României a adoptat Declaraţia de Unire a României cu Republica Moldova.
Merită menţionat că eventualitatea unei viitoare uniri cu România subzistă chiar în textul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova. Astfel, în preambului Declaraţiei se face referire la anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov: “LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională «Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia» prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991.
SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat, la 2 august 1940, «Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale», iar prezidiul său a emis, la 4 noiembrie 1940, «Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucrainiană şi R.S.S. Moldovenească», acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.”.
Din aceste paragrafe rezultă clar că se doreşte lichidarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, iar actele subsecvente adoptate de Sovietul Suprem al U.R.S.S. sunt considerate lipsite de temei juridic. Astfel, se deschide posibilitatea revenirii la situaţia anterioară, respectiv la unirea Republicii Moldova cu România.
Deşi, la momentul actual, o unire formală a celor două state surori este greu de realizat, consider că viitorul nostru este comun. România şi Republica Moldova au o istorie, un spaţiu spiritual şi un patrimoniu cultural comun.
România a fost şi va fi un partener sincer al Republicii Moldova şi va susţine parcursul european şi integrarea europeană a statului. Sunt convinsă că România şi Republica Moldova se vor uni, în primă fază, în cadrul Uniunii Europene.
La 28 de ani de la declararea independenţei le urez cetăţenilor de peste Prut un sincer “La mulţi ani!”.
|
