|
primit de la doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi (Grupul parlamentar al USR)
Modelul german al şcolilor profesionale şi în România
Campaniile naţionale de informare, promovare şi de conştientizare trebuie să fie adresate atât părinţilor cât şi tinerilor pentru a le schimba mentalităţi şi prejudecăţi. Nu este ruşinos să înveţi o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îţi asigure rapid un venit. Copiii şi tinerii care au abilităţi practice trebuie îndreptaţi şi orientaţi spre şcolile profesionale.
În acest început de sesiune parlamentară, am avut oportunitatea să reprezint USR şi România la Berlin, în cadrul Delegaţiei Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor în perioada 10-13 septembrie 2019. Scopul vizitei de lucru a fost reprezentat de schimbul de bune practici în domeniul învăţământului profesional cu colegi parlamentari germani din Bundestag-ul german.
Am avut o serie de întrevederi cu Jorg Lehmann, directorul Școlii Profesionale a Asociaţiei pentru Industria de construcţii Berlin Brandenburg, precum şi cu Dr. Thomas Drescher, Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului din landul Brandenburg. Concluziile vizitelor de lucru s-au rezumat la faptul că avem multe de învăţat în ceea ce priveşte organizarea şi finanţarea unui învăţământ profesional dual de calitate, eficient şi centrat pe nevoile pieţei muncii.
Cu titlu informativ, în Germania învăţământul profesional este 90% în sistem dual, iar spre deosebire de cadrul legislativ din România, parteneriatul public-privat (şcoală-agent economic) este înlocuit de contractul direct dintre tânărul de minimul 16 ani si agentul economic.
Pentru a asigura eficienţa învăţământului profesional, elevii sunt orientaţi prin consiliere profesională încă din clasele a VI-a şi a VII-a spre ruta teoretică sau cea profesională. Totodată, ei sunt obligaţi să parcurgă un stagiu de practică într-o fermă/ atelier/ întreprindere pentru a fi mai conectaţi la piaţa muncii. Apoi îşi aleg ruta parcursului şcolar, iar dacă aleg să înveţe o meserie, de la 16 ani au un contract de formare profesională, cu 25% din timp petrecut în şcoală, restul fiind alocat pregătirii practice, fie într-un centru special de pregătire, fie în întreprindere.
Aceştia sunt remuneraţi cu un salariu în jur de 800 de euro, li se asigură cazare, masă dar şi decontarea transportului sau navetei. Spre deosebire de România, angajatorii germani nu primesc facilităţi fiscale pentru a asigura formarea profesională a ucenicilor, deci a viitorilor angajaţi, statul german considerând că este în interesul întreprinderii de a contribui la instruirea tinerilor.
Nu are sens să facem comparaţii între cele 2 ţări şi sisteme de învăţământ, pentru că este fără echivoc că suntem perdanţi din mai multe puncte de vedere. Nu avem cultura respectului pentru un bun meseriaş, pentru munca de la o generaţie la alta. În Germania oferta şcolilor profesionale este mai mare cu 10% decât cererea. De asemenea o bursă profesională minimă este de 520 de euro oferită de întreprindere. La noi statul oferă 200 de lei la care se mai adaugă încă 200 de lei asigurate de întreprinderea interesată. În România, atelierele nu sunt dotate corespunzător cerinţelor actuale, nu avem resursa umană calificată la nivelul maiştrilor, a tutorilor care să asigure instruirea practică.
Totuşi, această primă cooperare de acest tip cu o ţară europeană care reprezintă excelenţa în sistemul de învăţământ profesional, dar şi un exemplu de bune practici, aduce o perspectivă obiectivă asupra realităţilor socio-economice autohtone. Cadrul legislativ trebuie ameliorat în interesul tinerilor, dar şi al mediului privat care trebuie să fie sprijinit şi încurajat, mai ales la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. Campaniile naţionale de informare, promovare şi de conştientizare trebuie să fie adresate atât părinţilor cât şi tinerilor pentru a le schimba mentalităţi si prejudecăţi. Nu este ruşinos să înveţi o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îţi asigure rapid un venit. Copiii şi tinerii care au abilităţi practice trebuie îndreptaţi şi orientaţi spre şcolile profesionale.
Voi propune în acest început de sesiune parlamentară mărirea numărului de consilieri şi psihologi şcolari care sa se ocupe de orientarea profesională personalizată a copiilor dar şi a părinţilor. De asemenea se impune implementarea unei campanii de informare, promovare în mass-media naţională şi locală nu doar în Săptămâna meseriilor ci pe tot parcursul anului şcolar.
Schimbările şi rezultatele vor veni doar cu profesionalism, dialog social şi voinţă politică!
|
