|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Cer Guvernului trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a solicitat, de la tribuna Camerei Deputaţilor, printr-o declaraţie politică, trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
„Institutul Limbii Române (ILR) funcţionează ca organ de specialitate, în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, din anul 1999, în baza HG nr. 34/1999, obiectul de activitate fiind promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate. Programele derulate de ILR sunt: 1. Proiectul privind predarea cursului de Limbă cultură şi civilizaţie românească (LCCR) în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene; 2. Lectoratele de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească în universităţi din străinătate; 3. Atestarea cunoştinţelor de limba română.
Aşa cum bine cunoaştem, proiectul LCCR a debutat în anul 2007 şi funcţionează în baza HG nr. 454/2008. Programul presupune predarea, în unităţi de învăţământ din state membre UE, a unui curs extracurricular de limbă, cultură şi civilizaţie românească, care se adresează elevilor de la toate nivelurile, de la grădiniţă până la liceu. Cursul se desfăşoară pe grupe, cu minim 15 elevi înscrişi, respectiv 7 preşcolari, în cadrul şcolilor, în format de 2 ore pe săptămână. Orele sunt susţinute de cadre didactice calificate, selectate de partea română şi agreate de parteneri, acestea fiind incluse în corpul profesoral al şcolii în care predau. Cadrele didactice sunt plătite de institut, în regim de plata cu ora, la tariful de 30,5 euro/oră impozabil. Funcţionarea proiectului se face doar cu acordul autorităţilor ţării respective, prin identificarea şcolilor în care există copii de origine română. În acest an proiectul se implementează în 6 ţări: Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Irlanda, Marea Britanie şi Spania, fiind înscrişi peste 12000 de elevi, în aproape 600 de şcoli, cu 130 de profesori.
Astăzi Lectoratele de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească funcţionează în peste 50 de universităţi din străinătate, în baza acordurilor interguvernamentale, interministeriale şi a protocoalelor interinstituţionale. Lectorul este cadru didactic român, din învăţământul superior sau preuniversitar, selectat prin concurs. Lectoratele funcţionează în cadrul facultăţilor de filologie, a catedrelor specializate, de la nivel de licenţă, până la doctorat. Lectorul este plătit cu salariul de bază din ţară şi cu o indemnizaţie în valută, asigurate de institut. Există universităţi care asigură şi ele o contribuţie financiară proprie, independent de cea asigurată de statul român.
De asemenea, Institutul Limbii Române organizează sesiuni de atestare a cunoştinţelor de limba română, pe nivele de competenţă lingvistică, conform Cadrului comun European pentru limbi.
După o analiză complexă a situaţiei ILR şi ţinând cont de rolul şi funcţiile pentru care a fost creat, precum şi pentru evitarea oricăror paralelisme ori suprapuneri administrative, considerăm potrivit aducerea acestuia în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP).
În opinia noastră, aducerea ILR în coordonarea MRP ar avea cel puţin următoarele beneficii: 1. MRP este ministerul de linie care gestionează problematica românilor de pretutindeni, deci nu ar mai exista intermediari; 2. MRP poate utiliza instrumente diplomatice pentru dezvoltarea Proiectului LCCR şi în alte ţări; 3. Experienţa acumulată în dezvoltarea LCCR poate fi folosită în crearea unui program similar pentru comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani; 4. Proiectele finanţate de MRP ar putea fi corelate cu LCCR; 5. MRP ar putea dezvolta diferite acţiuni proprii în colaborare cu profesorii LCCR, cu universităţile şi cu lectorii; 6. Atât lectoratele, cât şi Proiectul LCCR reprezintă instrumente academice, calificate de învăţare a limbii române şi pot constitui resurse deosebit de valoroase pentru MRP.
Pentru aducerea ILR în coordonarea MRP este necesară adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru modificarea HG nr. 34/1999 şi a HG nr. 837/2014. Intervin stăruitor pe lângă Guvernul României să examineze cu prioritate, până la alegerile prezidenţiale, propunerea privind trecerea ILR în coordonarea MRP. În urma unei asemenea decizii toată lumea ar avea de câştigat. Cei mai în câştig însă ar fi românii de pretutindeni şi copiii acestora. Mai ales în situaţia în care cunoaştem că de doi ani de zile numărul copiilor români născuţi în străinătate îl depăşeşte pe cel al copiilor născuţi în România. Iar una dintre condiţiile esenţiale pentru revenirea în România a generaţiilor de români născuţi peste hotare este cunoaşterea limbii române, un element esenţial pentru reintegrarea lor în patria istorică.
Domnule Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, vă cer să trimiteţi Guvernului textul acestei declaraţii politice în vederea examinării propunerii noastre oficiale de trecere a ILR în coordonarea MRP, astfel încât şi proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2020 să reflecte această modificare benefică”, a declarat deputatul Constantin Codreanu.
|
