|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Siguranţa şi securitatea în şcoli - condiţii esenţiale pentru o educaţie de calitate
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a analizat problemele şi temele asociate demersului educaţional, în sensul serviciilor educaţionale complementare - dotarea cabinetelor medicale şcolare, existenţa personalului medical bine pregătit, supravegherea elevilor pentru evitarea incidentelor în spaţiul şcolii, transportul elevilor şi al studenţilor, situaţia cazărilor şi a camerelor de locuit în internatele şcolare/studenţeşti, prezenţa şi implicarea psihologilor, a consilierilor şcolari etc.
În multe dintre rapoartele furnizate de instituţiile de resort se observă faptul că sunt numeroase şcoli care se confruntă cu deficit de personal medical sau chiar lipsa cu desăvârşire a cabinetelor medicale, mai ales în mediul rural. Uneori, investiţiile sunt minore şi depind de implicarea şi iniţiativele instituţiilor, iar deficienţele sunt cauzate şi de lipsa colaborării între unitatea şcolară, autorităţile locale şi alte instituţii responsabile, dar şi de o legislaţie clară şi adecvată. În unele cazuri situaţia internatelor şi a condiţiilor de cazare este deficitară, iar supravegherea elevilor se face cel mult prin camerele de filmare din zona spaţiilor publice din jurul instituţiei.
„În arhitectura unui învăţământ modern şi de calitate unele aspecte sunt esenţiale pentru educarea şi formarea tinerilor – competenţa şi dăruirea profesorului, conţinuturile învăţării, aspectele curriculare, parteneriatele la nivel de comunitate locală, experienţele de cunoaştere. Pe lângă aceste condiţii menţionate, trebuie să fie în atenţia noastră şi corolarul de servicii sociale, servicii de sănătate, de consiliere, elementele de confort şi siguranţă oferite tinerilor în cadrul instituţiilor educaţionale, infrastructura şcolară şi universitară”.
“Indiferent de forma de învăţământ, universitară sau preuniversitară, tinerii au nevoie de condiţii decente pentru studiu şi pregătire profesională, de servicii medicale, de un ambient sănătos, la propriu şi la figurat, favorabil dezvoltării şi formării acestora. Dincolo de reperele şi valenţele academice incontestabile ale şcolii româneşti, trebuie să asigurăm tinerilor siguranţa necesară, securitatea în spaţiile şcolare şi servicii complete pentru a sprijini şi a stimula activităţi ce vizează progresul şcolar, pregătirea profesională, performanţa şi excelenţa”, a precizat Camelia Gavrilă, deputatul PSD de Iaşi.
1. Aspecte ale sistemului educaţional în relaţie cu sănătatea elevului/studentului asigurată în cadrul instituţiilor de învăţământ.
În Raportul Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România 2018, realizat de Institutul Naţional de Statistică, un impact mare asupra sănătăţii acestora îl au următorii factori: deficienţele mobilierului şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programarea tezelor şi testelor, iluminatul artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare. Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării temperaturii normale în interiorul unităţilor destinate colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat cu acest fapt este respectarea parţială a normelor privind microclimatul (supraaglomerare în sălile de clasă, lipsa de aerisire şi ventilaţie, gradul de curăţenie). Asistenţa medicală din şcoli se confruntă cu deficienţe privind spaţiile cabinetelor medicale şi dotările materiale, iar în unele cazuri lipsa medicilor generalişti, a medicilor stomatologi şi a personalului sanitar calificat din aceste cabinete riscă să diminueze funcţionarea la parametrii ideali. O problemă aparte o reprezintă situaţia şcolilor din mediul rural, acolo unde asistenţa medicală este asigurată prin medicii de familie şi dispensarele medicale aflate la o anume distanţă faţă de unităţile de învăţământ.
2. Probleme de siguranţă si securitate a elevului/studentului în instituţiile de învăţământ.
Aproximativ 3 din 10 elevi sunt afectaţi de fenomenul bullying, iar, din păcate, aceste forme de agresiune fizică, verbală, atitudinală sunt tot mai accentuate, efectele fiind vizibile în comportamentul şi atitudinea celor agresaţi. La acestea se adaugă incidente în relaţia cu profesorii de la catedră, dar şi prezenţa actelor de violenţă în contextul pătrunderii în incinta şcolilor a unor persoane străine mediului şcolar. Toate aceste aspecte generează o stare de nesiguranţă a elevilor şi preocuparea părinţilor. În multe dintre şcoli fenomenul a fost conştientizat, analizat şi diminuat prin intervenţii educaţionale, strategii adecvate şi abordări pedagogice prin implicarea psihologilor şcolari, dar şi prezenţa camerelor de filmat în spaţiile publice, holuri, spaţii exterioare clădirilor etc.
În acest sens, menţionăm că prin Camera Deputaţilor a parcurs fluxul legislativ un proiect de lege ce prevede obligativitatea introducerii camerelor de filmat în instituţiile de învăţământ, inclusiv la nivel preşcolar, tocmai pentru a asigura supravegherea, monitorizarea copiilor şi a elevilor, evitarea unor incidente cu efecte grave în plan afectiv, psihologic, atitudinal. În acelaşi sens am votat o iniţiativă axată pe tema bullying-ului – definire conceptuală, integrare în context educaţional, măsuri şi demersuri, precizarea modului în care trebuie să se implice instituţii şi factori educaţionali importanţi (şcoală, profesori şi diriginţi, managementul şcolii, părinţi şi consilieri, centre judeţene de resurse şi asistenţă educaţională)
3. Condiţii de desfăşurare a activităţilor educaţionale ale elevilor şi studenţilor în instituţiile de învăţământ.
Potrivit INS, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-19 ani au domiciliul în mediul rural, iar majoritatea liceelor şi şcolilor profesionale sunt situate de obicei în zona urbană. Naveta implică diferite costuri şi riscuri, iar internatul şcolar/căminul studenţesc reprezintă soluţii optime. Situaţia actuală a multor internate din România indică un stadiu ridicat de degradare, încadrarea în diferite grade de risc seismic, fonduri insuficiente etc. În privinţa condiţiilor de cazare, a lipsei resurselor financiare sau a managementului ineficient, se poate spune că acest cumul de factori a dus la formarea unei imagini nefavorabile în legătură cu această temă. Situaţia este prezentă şi în mediul universitar, unde procentul studenţilor ce nu au domiciliul în aceeaşi localitate cu universitatea la care studiază este mult mai mare, iar spaţiile de cazare sunt evident insuficiente. Considerăm că cele aproximativ 16 internate studenţeşti, aflate la diferite nivele de realizare, sunt obiective şi etape importante în rezolvarea situaţiei semnalate. De asemenea, se impune reabilitarea internatelor şcolare şi continuarea demersurilor pentru rezolvarea treptată a problemei.
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă precizează că răspunsurile la aceste întrebări şi dileme sunt complexe, dar există şi unele soluţii explorate de decidenţi şi prezentate în dezbateri şi proiecte de abordare strategică:
Prezenţa în număr suficient a personalului care să asigure siguranţa şi securitatea elevilor în şcoli şi să preîntâmpine posibile incidente şi acte de violenţă;
Cursuri/stagii de formare continuă pentru personalul medical, precum şi aprovizionarea cu materiale consumabile necesare cabinetelor de medicină şcolară;
Asumarea unui parteneriat strategic pentru dotarea şi amenajarea cabinetelor medicale şcolare, a celor stomatologice studenţeşti între instituţiile locale, autorităţi locale şi unităţile şcolare sau universităţi.
Monitorizarea elevilor şi a instituţiilor educaţionale, adoptarea unor strategii de intervenţie pentru evitarea actelor de violenţă în spaţiile educaţionale.
Creşterea treptată a numărului de consilieri şcolari, resursă umană de specialitate extrem de importantă prin care se asigură consilierea psihologică, armonizarea colectivelor de elevi, suportul psihologic necesar în cazuri individuale, consilierea în carieră.
Identificarea şi rezolvarea constantă a problemelor ce vizează infrastructura şcolară şi universitară, calitatea şi siguranţa construcţiilor - şcoli şi licee, grădiniţe, universităţi, internate, inclusiv dotările necesare.
„Trebuie să conştientizam că aşteptările pe care părinţii şi societatea în general le au de la şcoală depăşesc mult graniţele programelor şi ale manualelor şcolare, ale activităţilor didactice şi educative. Dincolo de un corp profesoral bine pregătit din punct de vedere ştiinţific şi metodic, şcoala împreună cu autorităţile locale trebuie să asigure servicii educaţionale, de acces la proiecte de educaţie, servicii sociale sporite, la standarde europene, burse motivante, fie că este vorba de burse de studiu sau de burse sociale. Accesul la transportul şcolar, decontarea navetei sau asigurarea cazării în internate studenţeşti şi şcolare sunt aspecte ce joacă un rol semnificativ în complexul proces de formare şi educare a tinerilor. Eforturile Guvernului trebuie să se îndrepte spre finalizarea lucrărilor de reabilitare, acolo unde este cazul, astfel încât să crească numărul de locuri în cămine/internate din fiecare judeţ, cât şi din centrele universitare”.
În concluzie, trebuie să ne preocupe constant calitatea ambientului şcolar şi universitar, siguranţa şi securitatea acestuia, existenţa personalului de specialitate, asigurarea acelei fireşti stări de bine a tinerilor în mediul şcolar, trebuie să anticipăm atât nevoile, cât şi posibilele riscuri educaţionale, astfel încât să asigurăm în şcoli accesul la cunoaştere, formare, învăţare eficientă dar şi pachete de servicii complete, căci şcoala sau universitatea nu înseamnă doar locul unde tinerii acumulează cunoştinţe, unde studiază întru-un anume spaţiu, ci şi locul în care se formează, se dezvoltă, aspiră, comunică, interferează în proiecte, judecă valoric, de fapt un spaţiu real şi simbolic în aceeaşi măsură, prin care trece povestea lor de viaţă, cunoaştere şi devenire. În aceste condiţii, alături de Guvern este importantă şi contribuţia autorităţilor locale, nu doar în calitate de simpli finanţatori, ci şi ca reprezentanţi implicaţi ai comunităţii, conştienţi de rolul esenţial pe care îl au şi de efectele pe termen lung pe care le antrenează educaţia. Niciodată nu putem spune că s-a făcut destul pentru tineri, că subiectul nu este de actualitate ori că problematica este redundantă, întrucât responsabilitatea noastră faţă de generaţiile tinere este permanentă.
Mai multe informaţii regăsiţi pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
|
