|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Decalog pentru Republica Moldova
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a prezentat, de la tribuna Camerei Deputaţilor, o declaraţie politică în care a enumerat 10 soluţii care trebuie să fie implementate în beneficiul cetăţenilor din Republica Moldova.
Deputat Constantin Codreanu: "Distinşi colegi, trecem printr-o perioadă tumultuoasă din punct de vedere politic. Pe de o parte, avem un guvern deasupra căruia atârnă sabia moţiunii de cenzură. Pe de alta, avem colegi care se pregătesc de o nouă guvernare. Și unora, şi celorlalţi le prezint un set de măsuri despre care am vorbit, în repetate rânduri, de la tribuna Parlamentului şi pe care le-am sintetizat sub forma unui decalog: Decalog pentru Republica Moldova.
1. Deblocarea procesului de redobândire a cetăţeniei române
Acest lucru poate fi făcut prin prin mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru cetăţenie a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în conformitate cu OUG 65/2017, adoptată de Guvern pentru a soluţiona dosarul “minorilor non-cetăţeni” ce afecta 40.000 de persoane care îşi redobândiseră cetăţenia română şi care nu erau incluse în dosarele de redobândire ale părinţilor. În acelaşi act emis de Guvern avem şi referirea clară la posibilitatea măririi numărului de membri ai Comisiei pentru cetăţenie a ANC în funcţie de fluxul de dosare înregistrat.
2. Deblocarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor basarabeni
Vorbim de un alt act guvernamental - Hotărârea de Guvern nr. 764 din 10 octombrie 2017. În momentul în care am solicitat Ministrului Sănătăţii detalii cu privire la acest proces, din totalul de 262 de medici din Republica Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute solicitări de completare, aşa cum cere HG nr. 764. La sfârşitul anului trecut, doar în cazul a 6 dintre aceştia procesul de echivalare a fost dus la bun sfârşit. Este inacceptabil să limităm dreptul de a profesa pe teritoriul României cetăţenilor români din Republica Moldova, mai ales că există solicitări clare în acest sens.
3. Crearea “Fondului Moldova”
Este necesară o instituţie prin care România să acorde sprijin financiar direct comunităţilor locale din Republica Moldova. Finanţarea prin intermediul Guvernului de la Chişinău s-a dovedit a fi o mare greşeală. Fie că vorbim de fonduri condiţionate de apartenenţa politică a primarilor şi a preşedinţilor de raioane, fie că vorbim de cheltuieli exorbitante care apar în devizele de cheltuieli ale proiectelor implementate, este clar că vorbim de fonduri gestionate deficitar.
4. Dublarea bugetului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
Avem nevoie de un Minister puternic financiar care să poată sprijini proiectele implementate în Republica Moldova pentru păstrarea şi promovarea identităţii româneşti.
5. Restituirea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei şi reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români
România trebuie să condiţioneze acordarea oricărui sprijin financiar pentru Republica Moldova de restituirea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române şi reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români de pe celălalt mal al Prutului.
6. Crearea circumscripţiei electorale nr. 44 pentru cetăţenii români din R. Moldova
În condiţiile în care numărul estimat de cetăţeni români în Republica Moldova depăşeşte pragul de 800.000, este clar că avem nevoie de o atenţie sporită pentru această componentă a corpului civic românesc. Am depus în acest sens un proiect legislativ. Sper că în următorul Parlament să avem 2 deputaţi şi 1 senator aleşi în Circumscripţia electorală nr. 44 Republica Moldova pentru a asigura o şi mai mare implicare a basarabenilor în viaţa politică românească. Noi, românii din cel de-al doilea stat românesc nu ar trebui să fim doar “buni de vot”, ci să şi avem reprezentanţi în Parlamentul de la Bucureşti.
7. Crearea Ministerului pentru Relaţia cu Republica Moldova
Instituţionalizarea relaţiei cu cel de-al doilea stat românesc inclusiv la nivel executiv este un demers absolut necesar.
8. Acces facilitat pe piaţa forţei de muncă din România pentru etnicii români care nu au cetăţenie română
În contextul unei lipse crase de forţă de muncă pe piaţa din România, ar trebui să îi încurajăm pe românii noştri din jurul graniţelor să se angajeze într-un stat în care integrarea ar fi mult mai uşoară decât în cazul forţei de muncă importate din Asia, de exemplu.
9. Refacerea celor 14 poduri peste Prut distruse de sovietici
Este un demers necesar pentru interconectarea la nivel de infrastructură a celor două state româneşti.
10. Crearea Spaţiului Informaţional Comun România-Republica Moldova
Într-un spaţiu media controlat în proporţie de peste 80% de propaganda rusească, prezenţa elementului românesc este vitală în vederea eliminării tezelor românofobe şi eurofobe. Deşi ideea a fost lansată, în 2016, nu am ajuns la o transpunere în practică a acesteia.
Toate aceste măsuri sunt perfect compatibile cu Declaraţia adoptată de camerele reunite ale Parlamentului României, pe 27 martie 2018, prin care am afirmat clar şi răspicat că suntem pregătiţi să răspundem pozitiv dorinţei organice de unire a românilor din Republica Moldova. Soluţiile există! Avem nevoie de voinţă politică pentru a le implementa şi de politicieni care să înţeleagă că vorbim de interes naţional şi de al treilea obiectiv de ţară al României după integrarea în NATO şi în UE, ReUnirea, care trebuie pregătită prin aplicarea măsurilor enumerate în acest decalog.
|
