|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Învăţământul superior din România la început de an universitar
- Evoluţii, priorităţi, obiective –
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Știinţă, Tineret şi Sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie Naţională, a participat la deschiderea anului universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, instituţie de tradiţie, un reper valoric autentic, spaţiu de geneză a învăţământului superior românesc.
„Universul educaţional deschide o nouă etapă, un nou ciclu odată cu ziua de 1 octombrie şi este caracterizat firesc de sobrietate ştiinţifică, rigoare academică, curiozitate intelectuală, dar şi de pasiunea tinerilor pentru domeniul de studiu, de implicarea şi hotărârea lor. La nivel simbolic educaţia reprezintă o nouă lume ce aşteaptă să fie descoperită şi explorată prin studiu temeinic, prin dorinţa de dezvoltare, de cunoaştere si evoluţie în plan profesional şi uman”, a declarat deputatul Camelia Gavrilă în acest context.
Mai mult decât atât, învăţământul superior din România trebuie să îşi îndeplinească menirea - formarea viitorilor specialişti, ce se vor implica în scurt timp pe piaţa muncii şi în viaţa comunităţii, dar trebuie să urmărească şi anumite obiective şi elemente strategice de perspectivă, corelând demersurile educaţionale, academice, de cercetare cu evoluţia socială şi economică la nivel naţional, dar şi cu dinamica lumii internaţionale.
Într-o declaraţie politică recentă, prof. dr. Camelia Gavrilă a prezentat în plenul Parlamentului cele mai importante repere şi accente ale educaţiei universitare în anul 2019 cu realizările, obiectivele strategice, dar şi cu domeniile în care politicile educaţionale au încă zone de stagnare sau rămân doar intenţii teoretice, fără să fi avut efectele anticipate necesare.
Imaginea în cifre a învăţământului superior din România este reprezentată de 88 de instituţii de învăţământ superior acreditate, dintre care 47 de universităţi sunt de stat, 7 aparţin învăţământului superior militar, iar 34 sunt universităţi particulare acreditate. Deşi avem un număr important de studenţi înscrişi în diferite cicluri de învăţământ superior, pentru anul 2018-2019 fiind înmatriculaţi 519.669 de studenţi, încă suntem departe de media europeană şi de obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească. Rata de absolvire a învăţământului terţiar s-a dublat în ultimul deceniu, dar în raport cu media europeană rămâne scăzută (26% în 2017, faţă de media UE de 40%).
În anul 2019 Guvernul actual a asigurat resursele financiare necesare pentru promovarea calităţii în învăţământul superior şi pentru creşterea vizibilităţii la nivel internaţional, prin măsuri ferme:
Un fond distinct pentru dezvoltare instituţională, de 58.293.600 lei, din care 11.495.000 lei (20%) pentru internaţionalizarea învăţământului superior din România – 46 de instituţii de învăţământ superior de stat au depus proiecte specifice de dezvoltare instituţională;
Alocarea sumei de 5.800.000 lei pentru susţinerea domeniilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat care sunt cuprinse în clasamentele internaţionale de clasificare şi ierarhizare;
Cofinanţarea proiectelor dedicate dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene prin alocarea sumei de 1.500.000 lei repartizată instituţiilor de învăţământ superior de stat care vor face parte din primele alianţe „Universităţi europene”.
În raportul de ţară pentru anul 2019 realizat de Comisia Europeană, se arată faptul că învăţământul superior nu este încă suficient de bine aliniat si corelat la piaţa forţei de muncă, iar o clasificare a universităţilor şi a programelor de studiu în funcţie de specificul acestora este importantă.
Deputatul Camelia Gavrilă remarcă diferite urgenţe şi aspecte critice, deficienţe ale învăţământului superior din România ce impun analiză şi remediere:
sistemul nostru de învăţământ este încă subfinanţat, iar capacităţile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate;
învăţământul superior nu este perfect corelat cu cerinţele angajatorilor, cu piaţa forţei de muncă, iar deficitul de forţă de muncă este îngrijorător şi continuă să crească pe fondul expansiunii economice;
emigrarea continuă a tinerilor absolvenţi este un obstacol pentru creşterea economică durabilă.
„Toate aspectele prezentate subliniază realităţi şi urgenţe: nevoia de politici educaţionale coerente, aplicate şi vizionare, receptivitate faţă de evoluţiile şi contextele sociale, economice, la nivel european şi internaţional, în general, adoptarea unui nou proiect educaţional cuprinzător, cu un suport legislativ adecvat , dar şi o schimbare de paradigmă educaţională, care să susţină societatea românească, asumând reuşitele, experienţele şi valorile tradiţionale ale învăţământului, prin integrare într-o structură modernă, eficientă, de inspiraţie europeană”, a susţinut deputatul ieşean.
Dincolo de reperele financiare şi curriculare, de dezbaterile pe teme de management educaţional, de dialoguri politice, trebuie să subliniem faptul că mediul universitar se susţine prin prezenţa tinerilor inteligenţi, bine pregătiţi, pasionaţi şi motivaţi, dornici să depăşească dificultăţile, să evolueze spre cariere profesionale de succes. În aceeaşi măsură reuşitele învăţământului superior românesc se datorează şi cadrelor didactice universitare cu experienţă şi recunoaştere internaţională în cercetare, specialişti remarcabili, de anvergură academică, dar şi pedagogi desăvârşiţi.
În finalul intervenţiei în Plenul Camerei Deputaţilor, Camelia Gavrilă a reiterat faptul că: „viitorul României depinde de tânăra generaţie, de modul în care ştim să sustinem elitele, potentialul si vocaţiile tinerilor, să le arătăm că îi preţuim şi le acordăm încredere, de modul în care vom răspunde întrebărilor, aspiraţiilor şi solicitărilor. Cred că excelenţa şi performanţa se pot realiza atunci când regăsim în spaţiul academic, deopotrivă, nivelul înalt ştiinţific, onestitatea spiritului intelectual şi a cercetărilor, umanismul comunicării, egalitatea de şanse, centrarea pe student, încurajarea libertăţii de gândire şi opinie, respectarea descentralizării, a autonomiei şi a specificului universitar, precum şi orientarea demersului academic şi a activităţilor de formare către inovare, creativitate, cercetare îndreptate firesc spre viitor.”
|
