|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
România în faţa unor nesfârşite crize politice
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie Naţională a prezentat la tribuna Camerei Deputaţilor problematica evoluţiilor politice incorecte, o cronică succintă a unui prezent cenuşiu, efectele lipsei de dialog dintre instituţiile statului, dar şi perpetuarea conflictului dintre Administraţia Prezidenţială şi Guvernul României.
„Astăzi trebuie să constat faptul că polemica şi tensiunea politică au ajuns prea departe, că acuzele nefondate, discursurile prezidenţiale, deciziile neinspirate depăşesc sfera unor abordări raţionale şi decente, astăzi constatăm fără echivoc faptul că implicarea politicului şi interesele campaniei pentru alegerile prezidenţiale, îngreunează în mod nepermis bunul mers al societăţii, al instituţiilor, al unor domenii vitale pentru funcţionarea statului, stare de lucruri care duce spre blocaje, disfuncţii, întârzieri de activităţi, perturbarea vieţii profesionale.”
Deputatul ieşean acuză faptul că numeroasele crize politice au dus de multe ori la destabilizarea politicilor educaţionale şi la o lipsă a coerenţei în implementarea strategiilor care vizează şcoala, învăţământul, formarea profesională. Amânarea recentă a examenului de rezidenţiat, cu aproape o lună, reprezintă un eşec al colaborării politice dintre instituţiile statului pentru binele comunităţii, din cauza unor lupte politice generate de alegerile prezidenţiale. Procedura de organizare a examenului de rezidenţiat presupune semnarea unui ordin de ministru, atât din partea Ministerului Sănătăţii, dar şi din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. Lipsa Ministrului Educaţiei Naţionale duce la imposibilitatea configurării programului şi la semnarea ordinului, motiv pentru care examenul de rezidenţiat s-a amânat.
„Amânarea nu este o soluţie! Când sunt probleme oamenii politici dezbat, găsesc rezolvări, indiferent de culoarea politică, nu amână şi nu sacrifică instituţii, oameni, urgenţe pentru capital electoral. Nu poţi să laşi în aşteptare o activitate deosebit de importantă pentru viitorul profesional al unui număr de 5.684 de absolvenţi, pentru formarea cărora statul român a cheltuit sume substanţiale. Nu poţi să amâni intrarea în sistemul medical a acestor tineri, în contextul în care România are un deficit accentuat de medici şi de resursă umană înalt calificată”, a precizat prof. dr. Camelia Gavrilă.
Administraţia prezidenţială nu mai reprezintă acum interesele României, ci doar interese efemere de campanie. Multitudinea evenimentelor politice recente, de la lipsa numirii miniştrilor şi până la semnarea unor decrete/legi a dus la transformarea unei instituţii de stat, ce are rol de mediere, într-o instituţie care nu face decât să ridice bariere în faţa progresului pe care cetăţenii îl doresc şi îl merită.
În completarea celor prezentate anterior, prin recursul la memoria recentă, să ne amintim:
1. Refuzurile multiple, fără explicaţii concludente, legale, temeinice ale numirii unor miniştri propuşi de Guvernul României, guvern ales şi investit prin votul cetăţenilor;
2. Lipsa unor numiri de miniştri interimari, demers firesc si logic prin care asigură provizoriu conducerea şi implicit funcţionarea ministerelor. Vorbim de un refuz şi o tăcere inexplicabilă, în detrimentul opiniilor clare ale Curţii Constituţionale, care a stabilit că a existat şi există, în continuare, un conflict inter-instituţional, de natură constituţională, având la bază refuzul preşedintelui României de numire a miniştrilor interimari;
3. Prioritizarea intereselor personale, politice, faţă de interesele naţionale, prin eliminarea oricărui dialog şi a cooperării pentru completarea unor poziţii din guvern, deşi au existat demersuri, argumente, pledoarii şi nominalizări repetate venite din partea premierului. Nu am văzut analize, comentarii argumentate, refuzuri fundamentate, ignorându-se expertiza, urgenţa, logica schimbărilor, valoarea şi pregătirea profesională a unor specialişti propuşi pentru diferite portofolii.
Deputatul ieşean aminteşte în declaraţie faptul că „aceste crize politice au mai afectat viaţa cetăţenilor şi au dus la derapaje instituţionale. Preşedintele României refuză să aprobe bugetul României pentru anul 2019, iar acest lucru a dus la amânarea majorărilor pentru alocaţiile copiilor, în contextul în care îndemnizaţia lunară era una dintre cele mai mici la nivelul Uniunii Europene.”
Criza numirii miniştrilor nu s-a manifestat doar în domeniul educaţiei, ci observăm probleme reale şi la Ministerul Energiei, Ministerul Mediului sau Ministerul Afacerilor Interne, care au dus la dezechilibre interne şi uneori la alterarea modului de funcţionare a aparatului administrativ.
Efectele bătăliilor politice pot genera la probleme grave, din mai multe considerente:
miniştrii sunt ordonatori principali de credite şi dispun realizarea plăţilor, a salariilor, a cheltuielilor importante;
Guvernul nu poate să adopte Hotărâri de Guvern în domeniile respective fără avizul miniştrilor de resort;
Cele trei ministere au fost în imposibilitatea efectuării plăţilor pentru cheltuielile curente şi nici nu au reuşit să aprobe deciziile instituţiilor din subordine, iar în domeniile cheie, precum energie, mediu, securitate, aceste aspecte afectează siguranţa naţională.
„Astfel, suntem astăzi martorii unui conflict interinstituţional, asistăm la lipsa de dialog dintre instituţiile statului, aspecte care afectează şi imaginea ţării noastre la nivel internaţional. Dincolo de preşedinte există o echipă, specialişti în diferite domenii, în comunicare şi strategii care ar trebui să înţeleagă efectele unor asemenea abordări, deteriorarea atmosferei politice, a vieţii sociale, a imaginii ţării. România nu îşi permite astfel de crize, România trebuie să găsească soluţii şi să arate că are maturitate politică şi că îşi asumă responsabil statutul de ţară europeană.”
|
