|
primit de la vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Oraşul Iaşi, la confluenţa dintre istorie, cultură şi actualitate
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Știinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie Naţională doreşte să sublinieze polivalenţa oraşului Iaşi, aflat la împletirea istoriei cu prezentul lumii moderne, un oraş complex al permanenţelor şi al metamorfozelor, care merită o analiză atentă şi lucidă acum, cu ocazia zilelor de sărbătoare pe care le trăim cu emoţie şi responsabilitate, la mijlocul fiecărui octombrie.
Oglinzile trecutului
Odată ajuns la Iaşi poţi fi domnitor, voievod, cronicar, dacă alegi să păşeşti pe urmele marilor personalităţi politice, poţi deveni scriitor sau cititor în tăcerea profundă a marilor biblioteci, actor sau spectator al primului teatru evreiesc, profesor sau învăţăcel prin sălile muzeelor, ale palatului universitar, locuri care au marcat geneza învăţământului superior românesc, te poţi imagina patriarh sau credincios, rezonând cu spiritualitatea, trecând pe lângă mănăstiri şi biserici străvechi... Astfel, în doar câteva minute de timp condensat sau dilatat subiectiv poţi parcurge secolele de istorie ale Capitalei Moldovei. Cele 7 coline au apărat şi străjuiesc trei simbolice lumi, care îşi unesc energiile şi dau viaţă Iaşului: lumea credinţei, lumea artelor, lumea educaţiei, lumi ce creează un univers spiritual, cultural, boem, un spaţiu clădit din literatură de marile condeie, un exemplu de bună practică pentru educaţia de calitate, locul unde sacrificiul, trăirea, interogaţia şi speranţa în valorile spiritualităţii nu sunt străine locuitorilor.
14 octombrie reprezintă ziua în care centrul spiritual al României se mută la Iaşi, pentru a vindeca sufletele oamenilor, pentru a le da speranţă, căldură şi nădejde, prin pelerinaj şi reculegere, tot aşa cum în urmă cu mai bine de 100 de ani centrul administrativ al României îşi găsea locul şi susţinerea între zidurile unei vechi cetăţi.
Oraş marcat de multitudinea distrugerilor şi a incendiilor aduse de tătari, otomani, cazaci şi polonezi, cuprins de epidemii şi sfâşiat de marile războaie şi conflagraţii mondiale, Iaşul a renăscut mereu, mai viu, mai puternic, datorită oamenilor, civilizaţiei, spiritului ales pe care locul îl are, fără îndoială. Acum, sutele de ani de istorie vorbesc prin zidurile cetăţilor şi ale mănăstirilor, prin pagini de cronică sau evocare, prin marile edificii arhitecturale, prin vocea unor opere de artă.
Un prezent activ
În pragul altor veacuri de modernitate, astăzi, Cetatea Iaşului nu doar că străjuieşte graniţa de est a României, dar este şi a doua „cetate” a ţării din punctul de vedere al populaţiei sale, numărând aproximativ 400.000 de locuitori. Sărbătorit în fiecare an în ziua de 14 octombrie, cu ocazia Sfintei Cuvioase Parascheva, Iaşul aproape că îşi dublează populaţia prin prezenţa numărului record de pelerini veniţi aici cu gând de rugăciune. Într-o lume postmodernă, a progresului tehnologic, a lumilor virtuale, în cele 3 zile de sărbătoare oraşul pare că se opreşte în timp, iar sacralitatea, tradiţia şi obiceiurile de altădată renasc...
Târgurile tradiţionale, multitudinea preparatelor culinare tradiţionale româneşti, obiectele de artizanat cu motive tradiţionale, lumea muzeelor, a expoziţiilor şi a spectacolelor de stradă, frenezia serilor de toamnă, glasul de clopot şi rugăciune ce se aude de la slujbele de sărbătoare, viaţa modernă şi spirtul tinereţii şi al începutului de an universitar fac din IAȘI un oraş complet şi complex.
Prezentul Iaşului este caracterizat şi de bucuria reuşitelor educaţionale, în cercetare, în medicină şi tehnologii, se adaugă performanţele în domeniul artelor, al culturii, iar sărbătorile Iaşului sunt de fapt sărbătorile împlinirilor fiecărui cetăţean, profesionişti, studenţi, artişti sau voluntari implicaţi în activităţile civice, sociale sau cultural-educaţionale. Bucuriile sunt şi ale fiecărui om politic preocupat de administrarea şi devenirea oraşului, pentru că o sărbătoare nu înseamnă doar emoţie, ritual, sentiment nostalgic al trecutului, ci şi provocările şi aspiraţiile prezentului, tocmai în sensul împlinirilor actuale şi al urgenţelor viitoare. Cu toate acestea, dincolo de evoluţii şi intrarea în fluxul modernităţii „Cetatea Moldovei” se confruntă de multe ori cu probleme de infrastructură, de administraţie publică, probleme de mediu şi de sănătate a populaţiei, implicaţii sociale sau politice, care ar trebui să primească soluţii şi răspunsuri.
Gânduri pentru viitor
Privit cândva ca „noua Romă” sau oraşul de intersecţie al drumurilor comerciale, Iaşul trebuie să îşi asume mai departe rolul său strategic, fiind pol de stabilitate europeană la graniţa de est a României. Să adăugăm şi vocaţia sa educaţională, dată fiind prezenţa primei Universităţi din România şi rolul cultural şi spiritual implicit, în relaţie cu pregătirea şi formarea tinerilor, cu dezvoltarea universităţilor, cu valorizarea potenţialului intelectual al locuitorilor. Pentru toate acestea este nevoie de investiţii, de minţi politice dedicate, de un dialog constructiv, de susţinere guvernamentală, dar şi de multă răbdare, de implicare inclusiv a societăţii civile şi a numărului mare de organizaţii constituite pentru scopuri civice comune şi nobile. Politicile actuale trebuie să ţină cont de specificul trecutului şi al oraşului, dar nu trebuie să omitem nici realitatea concretă, faptul că suntem într-o lume postmodernă, a globalizării, a tehnologiei şi progresului, o lume în care politicile inovative se dezvoltă rapid şi contribuie la bunăstarea socială.
Să nu uităm faptul că Iaşul are nevoie de autostrăzi pentru conexiunea cu ţara şi cu Europa, de un spital regional de anvergură, de finalizarea şoselei de centură, de o sală polivalentă şi bazine olimpice, dar şi de continuitate în demersul de dezvoltare a infrastructurii educaţionale şi culturale, pentru reaşezarea sa într-un circuit turistic european, nu doar regional sau naţional.
De sărbătorile Iaşului ne dorim pentru acest oraş viziune, consens politic, astfel încât sigurul scop să fie dezvoltarea comunităţii noastre. De consens şi echilibru mai avem nevoie şi în educaţie, prin vocea unită a universităţilor ieşene, iar consensul instituţiilor de cultură să aşeze oraşul nostru la vârf, într-o ierarhie realizată în funcţie de Festivalurile naţionale şi internaţionale organizate. Oraşul Iaşi are potenţial, poate creşte şi poate deveni oraşul visat: modern, funcţional, cu o infrastructură solidă, un oraş verde, ofertant pentru corporaţii, pentru lumea de business, primitor pentru elevi şi studenţi, un oraş care să asigure tuturor vârstelor posibilităţi de recreere, de petrecere a timpului liber, de practicare a sporturilor.
La mulţi ani Iaşi, la mulţi ani locuitorilor din această veche şi frumoasă cetate a Moldovei!
|
