|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Cer Guvernului să intervină pentru a opri distrugerea Cimitirului românesc din Cernăuţi
Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, i-a interpelat pe prim-ministrul României, Ludovic Orban, pe ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Lucian Aurescu, şi pe ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cu privire la posibilitatea dispariţiei Cimitirului românesc din Cernăuţi, unde îşi au locul de veci personalităţi marcante ale neamului românesc – scriitori, pictori, istorici, oameni politici.
Monumente funerare stricate şi morminte descoperite pline de gunoaie, aşa arată acum locurile de veci din Cernăuţi ale unor personalităţi româneşti intrate în istorie – Aron Pumnul, primul profesor al lui Mihai Eminescu sau Eudoxiu Hurmuzachi, istoric care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic. La Cernăuţi se găsesc cele mai multe personalităţi marcante înhumate într-un singur cimitir – printre ele şi 12 foşti membri ai Academiei Române. Considerat un muzeu în aer liber, datorită arhitecturii criptelor, Aleea Românilor riscă acum să dispară pe veci din cauza indiferenţei.
„Aşa cum se cunoaşte, Tratatul cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat la Constanţa la 2 iunie 1997, prevede, în articolul său 20, că ”Părţile contractante vor colabora în scopul conservării şi restaurării monumentelor istorice, culturale şi a locurilor memoriale româneşti în Ucraina, respectiv ucrainene în România, şi al asigurării accesului la acestea, în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi”.
Cadrul juridic bilateral este definit şi de Acordul privind colaborarea în domeniile culturii, ştiinţei şi învăţământului între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei, semnat la Bucureşti la 3 septembrie 1992.
Atât România, cât şi Ucraina sunt părţi la Convenţia Culturală Europeană, încheiată sub egida Consiliului Europei, la Paris la 19 decembrie 1954, precum şi la Convenţia ONU privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural încheiată la 23 noiembrie 1972.
Oraşul Cernăuţi face astăzi parte din Euroregiunea româno-moldo-ucraineană Prutul Superior. De precizat că Cimitirul românesc din Cernăuţi face parte din patrimoniul european şi ar trebui protejat şi conservat/restaurat. În acest sens, considerăm că România are obligaţia să coopereze la ocrotirea, restaurarea şi valorificarea acestui patrimoniu cultural şi istoric.”, a transmis deputatul Constantin Codreanu.
Unul dintre cele mai importante morminte este cel al Aglaiei, sora mai mică a poetului Mihai Eminescu. Locul de veghe al acesteia a fost considerat dispărut mai bine de un secol, până în 2017, când un istoric l-a găsit din întâmplare, iar de doi ani mormântul Aglaiei a fost dat sub protecţia unei şcoli din Cernăuţi. Însă administraţia şcolii doar a vopsit gardul din jurul mormântului pe jumătate doar şi în două culori, iar cealaltă jumătate de gard a rămas ruginită.
Oraşul Cernăuţi este cunoscut nu doar pentru spiritul viu al românismului, dar şi ca a doua casă a lui Mihai Eminescu. Prin urmare, în cimitir se găsesc mormintele mai multor apropiaţi ai marelui poet, cum ar fi cel mai bun prieten al său, pictorul Epaminonda Bucevschi, primul său profesor şi chiar cumnatul acestuia. Toate aceste perle arhitecturale au ajuns acum în paragină. Şi aleile încărcate simbolic de amintirile şi lacrimile românilor sunt pe cale de dispariţie.
„Este obligatoriu ca Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii să iniţieze, conform cadrului internaţional şi bilateral, dialogul necesar cu Guvernul Ucrainei şi ministerele omoloage de la Kiev în legătură cu situaţia deplorabilă a monumentelor istorice şi culturale româneşti din Cimitirul românesc din Cernăuţi şi să reducă riscul de degradare, să restaureze şi să conserve monumentele din acel loc memorabil, de o deosebită importanţă pentru istoria, cultura, spiritualitatea şi ştiinţa română.
Guvernul şi ministerele din subordine trebuie să facă demersurile necesare în vederea includerii în bugetul de stat al României pe anul 2020 a sumelor necesare pentru restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi culturale româneşti din Cimitirul român din Cernăuţi, astfel încât să evităm dispariţia unei părţi din cultura şi istoria română din oraşul care a constituit cândva unul dintre centrele de mare importanţă culturală ale României”, a mai adăugat Constantin Codreanu.
Prin interpelarea transmisă, deputatul Constantin Codreanu a mai dorit să cunoască şi dacă monumentele istorice şi culturale româneşti din Cimitirul român din Cernăuţi, ca şi cele din întreaga Ucraină, au fost sau nu inventariate de către autorităţile sau instituţiile competente ale statului român.
|
