|
primită de la domnul deputat Viorel Stan (Grupul parlamentar al PSD)
Nu se putea alege o zi mai potrivită pentru omagierea culturii noastre decât cea în care îl sărbătorim pe Mihai Eminescu. Poetul naţional şi-a dobândit acest nume prin incontestabila trudă depusă pe tărâm cărturăresc şi patriotic.
Stabilirea Zilei Culturii Naţionale s-a făcut prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, adoptată de Parlament, ca o firească şi necesară omagiere a tuturor valorilor spirituale şi materiale făurite de naţia română, dar şi ca pe o datorie de a promova instituţiile menite să conserve, să comunice şi să promoveze acest tezaur. Orice cultură cuprinde o serie de aspecte inefabile: credinţa strămoşilor şi complexitatea trăirilor poporului de-a lungul istoriei.
Eminescu, prin propria-i gândire şi simţire, a creat valori naţionale fără seamăn. Ascensiunea i-a fost presărată cu sfârşitoare suferinţe, în condiţii din cele mai vitrege. Nu exagerăm afirmând că în scrierile sale simţămintele româneşti sunt atât de expresive, încât pare uluitor că a reuşit să prevadă cu aproape patru decenii înainte cum toate teritoriile locuite de români, fraţi de-o credinţă şi-un neam, se vor aşeza sub stindardul aceleiaşi ţări.
Îl numim pe poetul şi publicistul Eminescu deplinul român al culturii noastre deoarece opera şi gândirea lui nu sunt provinciale, ci naţionale, cu vedere spre universal. Ideile lui se întrepătrund cu ale marilor înţelepţi ai lumii, pe care i-a studiat cu nestăvilită sete de cunoaştere, netemându-se să-şi însuşească noi principii din istoria şi cultura internaţională fără a-şi risipi propria-i identitate.
Eminescu rămâne omul complet al culturii noastre naţionale: a ştiut să creioneze prin inegalabile scrieri sufletul neamului său, tălmăcind în cuvinte alese credinţa şi istoria lui, creaţiile populare, virtuţile şi scăderile, năzuinţele, dar şi poticnelile confraţilor, bucuriile, apăsările, dar şi dorurile lor.
|
