|
primită de la vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
În dezbaterile despre pensii, principiul echităţii
şi principiul contributivităţii sunt cele mai importante
„În dezbaterile despre pensii, principiul echităţii şi principiul contributivităţii sunt cele mai importante, pentru orice guvern, cu atât mai mult pentru guvernul liberal”, precizează deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educaţie şi cercetare a PNL.
„Pornind de la aceste două principii, dezbaterea publică despre o corectă aşezare a grilei pensiilor din România include, bineînţeles, şi drepturile provenite din natura activităţilor profesionale, unele fiind speciale, altele având până acum o interpretare subiectivă. Prin decizia guvernului din această săptămână, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru acele categorii de beneficiari despre care opinia publică a conturat o foarte clară poziţie de respingere: parlamentari (indemnizaţie la limită de vârstă), judecătorii şi procurorii (pensie de serviciu), foştii preşedinţi ai României, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene (indemnizaţie pentru limită de vârstă), judecătorii CCR (pensie de serviciu), membrii Curţii de Conturi, avocatul poporului, funcţionarii publici parlamentari, corpul diplomatic şi consular, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertizare Criminalistică, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. Prin delegiferarea acestor pensii de serviciu s-a eliminat un efort bugetar lunar de 110 milioane lei, care conducea la o cheltuială anuală de 1,3 miliarde lei”, indică deputatul Marilen Pirtea.
”În cazul pensiilor speciale ale militarilor, aşa cum s-a afirmat public în repetate ocazii, PNL nu are în vedere o scădere a plafonului şi naturii drepturilor de plată în pensie, având în vedere că aceste pensii sunt achitate prin intermediul Caselor de pensii sectoriale şi acoperă strict drepturi calculate pe principiul contributivităţii.
Astfel, Casa de pensii sectorială a MAI are peste 65.000 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului Ministerului Afacerilor Interne, care pentru 2020 are prevăzuţi la capitolul asistenţă socială 4,2 miliarde lei (pensii, în mare majoritate, dar şi alte câteva subcapitole), din care pensii 4,1 miliarde lei. Rezultă că pensia medie se situează la aproximativ 5200 de lei lunar.
Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale are aproximativ 64.000 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului MAPN, care, pentru 2020, are prevăzuţi la capitolul asistenţă socială 3,84 miliarde lei, din care pensii 3,79 miliarde lei, rezultând că pensia medie este de 4900 lei lunar.
Casa de pensii sectorială a SRI are aproximativ 10.500 de pensionari. Pensiile se plătesc prin intermediul bugetului SRI, care, pentru 2020 are aproximativ 696 de milioane de lei prevăzuţi la capitolul asistenţă socială, din care 685 milioane lei pentru pensii. Reiese că pensia medie este de aproximativ 5500 lei.
Totalul beneficiarilor aflaţi în drept de plată pentru pensiile militare numără 140 de mii de pensionari, iar totalul cheltuielilor pentru 2020 se ridică la aproximativ 8,6 miliarde lei. Pentru valoarea acestor pensii sunt bugetate sumele necesare în bugetele Caselor de pensii sectoriale, prin intermediul ministerelor de linie şi instituţiilor de profil”, remarcă liberalul Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
„Merită să adăugăm la acest tablou general al bugetului pensiilor, faptul că efectele legii pensiilor se manifestă pe trei paliere, în acest fel:
a) creşterea punctului de pensie cu 40% în 2020, respectiv cu încă 5% în 2021, generând un impact bugetar de 17 miliarde lei pentru 2020 şi de 22,7 miliarde lei pentru 2021;
b) creşterea indemnizaţiei sociale, generând un impact bugetar, conform Consiliului Fiscal, de 5 miliarde lei pentru 2021;
c) recalcularea pensiilor după noua formulă, generând un impact bugetar, conform Consiliului Fiscal, de 5,3 miliarde lei pentru 2021.
Calculele de impact arată că în cei trei ani, 2019, 2020 şi 2021 se vor resimţi efecte bugetare semnificative, în creştere, ca urmare a prevederilor legale de majorare a valorii punctului de pensie, efecte pe care guvernul este chemat să le prevadă în structura bugetului public consolidat. Observăm că impactul majorării punctului de pensie cu 40%, din 2020, se va resimţi cu precădere la nivelul bugetului din 2021, când creşterea cheltuielilor bugetare cu pensiile şi indemnizaţiile aferente va ajunge la 33 de miliarde lei (aproximativ 3 puncte procentuale în PIB)(Anexă)
„Este deosebit de important ca dezbaterea despre sistemul pensiilor să fie purtată cât mai precis, să se bazeze pe date certe, pentru că vizează o dimensiune a veniturilor unui segment de contributori pentru care întreaga societate are datoria să arate respect şi recunoştinţă”, conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Anexă
|
