|
primită de la doamna deputat Cristina Ionela Iurişniţi (Grupul parlamentar al USR)
Solicit Preşedintelui României şi Avocatului Poporului să atace la CCR legea care acordă statutul de autoritate publică cadrelor didactice
Deputatul USR de Bistriţa-Năsăud, Cristina Iurişniţi, cadru didactic şi membră a Comisiei de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, a transmis către Preşedintele României şi Avocatul Poporului o solicitare cu privire la trimiterea către Curtea Constituţională a legii iniţiate de Șerban Nicolae privind acordarea statutului de autoritate publică.
,,Sub pretextul protecţiei sporite a cadrelor didactice pe care senatorul PSD şi-o doreşte se remarcă o necunoaştere gravă a dreptului, dar şi a principiilor care ar trebui să guverneze actul educaţional. Cu privire la legea propusă, atât sub aspect procedural, cât şi sub aspect substanţial, aceasta conţine o serie de vicii de constituţionalitate. Mai mult, dacă Șerban Nicolae, în calitate de senator, consideră că siguranţa se asigură prin pedepse mai grele sau prin conferirea de funcţii sau prerogative speciale, înseamnă că nu are ce căuta în Parlament.” – Cristina Iurişniţi, deputat USR.
În primul rând, din punct de vedere procedural, legea nu a fost aprobată în conformitate cu prevederile constituţionale. Tipic PSD-ului, fără să ţină cont de normele constituţionale, legea a fost modificată şi aprobată de Senat, în timp ce, o serie de modificări ar fi trebuit supuse din nou la vot Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.
În al doilea rând, sub aspect substanţial, şcoala nu este autoritate publică, ci instituţie publică. Autoritatea publică beneficiază de prerogative de putere, de control, de sancţionare, în timp ce instituţia publică prestează servicii în diverse domenii administrative, precum învăţământul. Din această perspectivă, profesorul nu are cum să deţină prerogative de putere publică. Argumentul privitor la faptul că acest statut ar conferi o siguranţă în plus profesorilor este şi el nul din următorul considerent: sub aspectul regimului sancţiunilor, singura distincţie este că pentru infracţiunile săvârşite faţă de un funcţionar public, limitele de pedeapsă se majorează. Or, conform Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere penal, profesorul este asimilat funcţionarului public. Cu alte cuvinte, chiar dacă acesta nu este funcţionar, totuşi se bucură de protecţia legii penale deja existente. Aşadar, iniţiative PSD care prevede majorări de pedepse este nulă şi rămâne fără obiect, profesorii fiind protejaţi deja de legislaţia penală.
În al treilea rând, PSD vrea să transforme cadrul didactic în agent constatator. Articolul 4 din legea propusă prevede că actele efectuate de profesori cu privire la anumite fapte se prezumă a fi reale, până la proba contrarie. Cu alte cuvinte, se instituie o prezumţie de legalitate şi de veridicitate asupra actelor de constatare realizate de cadre didactice, deci, un elev, dacă va nega cele menţionate de profesor, va trebui să se adreseze instanţei şi să aştepte o decizie definitiv pentru a desfiinţa, eventual, actul emis de cadrul didactic.
,,Este aberant modul în care se încearcă crearea dezechilibrelor între actorii sistemului de învăţământ, punând în opoziţie elevii de profesori. Ceea ce este şi mai trist este că Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ susţine o asemenea aberaţie legislativă profund neconstituţională. Domnule Hancescu, dacă dumneavoastră consideraţi că violenţa din şcoli se va elimina prin impunerea de pedepse mai aspre, crearea de privilegii şi adâncirea faliei dintre elevi şi profesori, nu cred că ar trebui să mai reprezentaţi profesorii din România” – Cristina Iurişniţi, deputat USR.
Această lege nicidecum nu va rezolva problema violenţei în şcoli, ba dimpotrivă, va crea şi mai multă înverşunare între actorii din învăţământ. Combaterea violenţei în şcoală ţine în primul rând de capacitatea profesorului de a media orice situaţie conflictuală şi a de a-i instrui pe elevi în vederea eliminării comportamentelor violente. Mai mult, în sprijinul acestora, siguranţa în şcoli s-ar putea realiza prin asigurarea de către autorităţile publice a pazei şcolilor şi a montării echipamentelor de supraveghere video. Totodată, rolul familiei este esenţial în a insufla copiilor un comportament responsabil şi non-violent.
|