|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
România în faţa unor confruntări majore – o nouă epidemie
Riscuri, dificultăţi, strategii posibile
Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Știinţă, Tineret şi Sport şi coordonatorul Departamentului pentru Educaţie Naţională din cadrul PSD semnalează situaţia gravă actuală, ezitările Guvernului în adoptarea unor măsuri ferme şi solicită o prezentare clară a unei strategii a actualei guvernări faţă de un posibil focar major de boală, de infecţii grave în România cu virusul COVID-19.
„Cum protejează guvernul PNL populaţia în toată această perioadă? Care sunt măsurile luate, există un management eficient al situaţiilor de criză, este sistemul sanitar suficient de pregătit şi dotat pentru evoluţii care pot fi imprevizibile – sunt întrebări şi nelinişti fireşti ale cetăţenilor în aceste momente dificile. Răspunsurile sunt multiple: la un nivel de politici şi strategii macrosociale constatăm, mai degrabă, interesul pentru privatizări forţate în zona sistemului de sănătate din România, guvernul se împrumută excesiv şi creează un deficit financiar semnificativ, comparativ cu lunile februarie-martie 2019, liderii şi politicienii liberali se luptă pentru a impune şi genera alegeri anticipate, deci un context de agitaţie politică şi efervescenţă electorală, dar mai puţin preocuparea responsabilă pentru sănătatea românilor”, susţine prof. dr. Camelia Gavrilă într-o recentă declaraţie politică.
Se pleacă, aşadar, de la premisa că nu trebuie să se inducă panică în rândul populaţiei, că există măsuri şi soluţii, dar este necesară o conştientizare asupra existenţei acestui pericol real la adresa sănătăţii populaţiei, trebuie o permanentă informare şi pregătire pentru o provocare complexă, greu de controlat şi gestionat în totalitate. De asemenea sunt şi multiple implicaţii de securitate naţională care pot antrena, fără îndoială, efecte imediate şi în alte domenii precum: economie, turism, educaţie sau în zona de business etc.
„Ce strategie economică este creionată pe masa premierului desemnat Florin Cîţu, ţinând cont de pierderile majore financiare cu care se confruntă China sau Italia în urma creşterii îngrijorătoare a îmbolnăvirilor cu virusul COVID-19, aspecte care, conform analizelor politice, economice şi financiare, se vor răsfrânge şi în alte ţări, inclusiv în România. În acelaşi context ne întrebăm dacă sunt pregătite ministerele – Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru o nouă epidemie în România, context care presupune competenţă managerială, decizii rapide, coordonare atentă, reacţie imediată, mobilizarea resurselor umane, financiare, logistice şi, mai ales, implicare şi devotament.”
Apreciem ultimele decizii legate de interzicerea adunărilor publice, limitarea sau suspendarea transportului spre şi dinspre zonele de risc, suspendarea cursurilor în învăţământul preuniversitar pentru siguranţa şi protecţia copiilor, deci măsuri logice şi un mod de comunicare publică mai articulat şi responsabil.
La nivelul şcolilor din România, din păcate, se observă de mult timp o situaţie îngrijorătoare: lipsa unor dotări minime legate de igienă, lipsa cabinetelor medicale în şcolile din mediul rural, amânări şi decizii mai puţin inspirate în cazul extinderii cursului opţional Educaţie pentru Sănătate, iar aceste aspecte reprezintă tot atâţia factori care pot conduce la probleme de sănătate, de cunoaştere şi atitudine adecvată, dar, mai ales, la o răspândire de necontrolat a virusului.
Igiena reprezintă singura soluţie de prevenţie pentru diminuarea unor astfel de focare de infecţie. Dar, pentru o igienă corectă, este nevoie de o infrastructură adecvată, de informare, de comportamente care se formează în timp. Este de remarcat faptul că unele măsuri social-democrate din acest domeniu au generat o evoluţie la nivel naţional în privinţa investiţiilor în şcolile care nu aveau aviz sanitar de funcţionare, refaceri ale grupurilor sanitare ale acestora, investiţii realizate în perioada guvernării PSD. De altfel, un raport recent al Ministerului Educaţiei care arăta că:
în 2017 erau 2.219 unităţi de învăţământ fără autorizaţie sanitară de funcţionare, cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi fără canalizare;
în 2018 erau 1.489 unităţi de învăţământ care funcţionau cu grupuri sanitare neconforme;
în martie 2019 se consemnau 1.180 şcoli care funcţionau cu grupuri sanitare necorespunzătoare.
„Ar fi de dorit ca în anul 2020 numărul de unităţi şcolare cu asemenea probleme sanitare neconforme să fie diminuat semnificativ până la finalizarea problemei. Pentru toate acestea avem nevoie de un guvern echilibrat, stabil, cu simţ de răspundere şi care îşi doreşte o dezvoltare a României, nu doar de un teatru politic generator de conflicte, acuze şi polemici sterile care ameninţă să blocheze investiţiile pentru anul 2020.”
În legătură cu opţionalul Educaţie pentru sănătate: trebuie spus că multe dintre şcoli nu îl includ în program şi folosesc orele dedicate cursurilor opţionale pentru aprofundarea materiilor de examen sau pentru rezolvarea normelor didactice. Asemenea situaţii neaşteptate ne arată, însă, că viaţa cere şi alte tipuri de cunoştinţe, informaţii, comportamente pentru care elevii nu sunt suficient pregătiţi.
Deputatul Camelia Gavrilă recomandă posibile abordări şi soluţii pentru situaţia de faţă, din diferite perspective:
Pe termen scurt:
- intensificarea campaniilor de informare şi a modalităţilor de prevenţie faţă de acest nou virus;
- dezvoltarea rapidă a unui plan de măsuri care să diminueze efectele sociale şi economice, odată cu posibila amplificare şi răspândire a virusului;
- video-sesiuni de informare, prezentări avizate din partea specialiştilor, sesiuni de informare, difuzare de pliante şi materiale informative.
Pe termen lung:
- plan investiţional consistent pentru dezvoltarea infrastructurii privind calitatea spaţiilor şcolare în vederea siguranţei şi asigurării igienei în şcolile din România;
- dezvoltarea unor sisteme de monitorizare termică la intrările şi ieşirile din gările feroviare, autogări, aeroporturi, staţii de metrou;
- introducerea în programa şcolară a materiei Educaţie pentru Sănătate, cu module adecvate vârstei, actualizarea acestei programe şi susţinerea temei în contextul alegerilor disciplinelor opţionale.
„Ca profesor, dar şi ca politician responsabil, mă preocupă starea de sănătate a românilor, influenţele la nivelul populaţiei şcolare, situaţia în domeniul educaţiei, în contextul problemelor medicale actuale, la fel cum îmi doresc un guvern preocupat de binele cetăţenilor, care să conştientizeze pericolele iminente, ameninţările de orice fel, un guvern care să ia la timp măsuri concrete şi să articuleze strategii viabile, mai ales în situaţii grave, critice”, a precizat deputatul ieşean la finalul intervenţiei în plenul Camerei Deputaţilor.
|
