|
primită de la doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Starea de urgenţă - votată în Parlament
Abordări, soluţii economice şi sociale în contextul crizei epidemiologice
Parlamentul României consemnează astăzi o pagină semnificativă de cronică istorică – votarea decretului prezidenţial care instituie starea de urgenţă. Am votat cu responsabilitate politică în faţa unui context social grav, a unei confruntări cu o criză de sănătate publică, dublată de o inevitabilă criză economică, momente dificile pentru care se impun strategii majore, măsuri urgente, compromisuri politice, dar şi răspundere civică, multă compasiune şi solidaritate umană.
Trebuie să înţelegem faptul că pandemia determinată de virusul COVID-19 afectează populaţia, în primul rand, dar şi economia, prin implicaţii şi consecinţe. Situaţia excepţională în care se află România solicită măsuri urgente, înţelegere raţionlă din partea tuturor actorilor sociali, dar mai ales strategii şi stimulente economice care să susţină zona economică, piaţa financiară şi să atenueze impactul negativ.
În momentul acesta datele statistice şi estimările specialiştilor subliniază diferite aspecte şi soluţii:
Se preconizează faptul că deficitul bugetar poate trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ţinta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs;
În funcţie de evoluţia pandemiei şi a măsurilor luate de guvernarea PNL, economiştii anticipează un scenariu sumbru, în care creşterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie de PSD, ar putea fi amânată;
Măsura ,,distanţării sociale", recomandată acum de autorităţi, va avea un impact dramatic asupra diferitelor categorii de servicii: restaurantele sunt deja închise, hotelurile înregistrează o scădere cu 90% a veniturilor, transporturile, industria aeronautică sunt puternic afectate, iar lista poate continua si pentru alte domenii – imobiliare, serviciile bancare, activităţi de producţie etc.
Analiştii grupului bancar austriac Erste estimează creşterea PIB-ului Romaniei pentru 2020 de la 3,5% cât era preconizat de guvernul PNL, cu doar 3%, în noul context;
Multe dintre companii au intrat în şomaj tehnic, ceea ce înseamnă un dezavantaj financiar pentru angajat şi angajator: astfel, 6000 de salariaţi de la Ford Craiova vor intra în şomaj tehnic, la fel ca cei 14.000 de angajaţi de la Grupul Renault România.
În timp ce toate statele responsabile au introdus deja măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, până în prezent, în România nu există încă un act normativ clar, pentru sprijinirea economiei naţionale şi a antreprenorilor.
Care sunt riscurile?
1. Dispariţia a zeci de mii de afaceri mici şi mijlocii, aspect care va afecta profund economia naţională, în contextul în care peste 70% dintre companii nu au o strategie pentru astfel de situaţii.
2. Creşterea şomajului în rândul populaţiei, a categoriilor vulnerabile de peste 50 de ani şi până la vârsta de pensionare;
3. Un deficit bugetar care nu va permite implementarea politicilor sociale şi a programelor de guvernare, precum: dublarea alocaţiilor, creşterea pensiilor, cresterea salariilor, programele de investitii etc.
După ce vom depăşi o primă etapă a crizei, după ce populaţia va înţelege şi va adopta un nou stil de viaţă, pe măsură ce restricţiile sociale se vor amplifică vom asista, din nefericire, la etape în care dificultăţile mediului privat vor creşte, în cazul în care nu există o intervenţie rapidă şi competentă a autorităţilor. Nu trebuie să ajungem în această etapă gravă.
Până în prezent am asistat la declaraţii generale de bune intenţii, dar Guvernul Orban trebuie să aplice acum, măcar parţial şi adaptat mediului economic şi social românesc, măsurile luate de alte state, inclusiv măsurile propuse de PSD în domeniul economiei, alături de alte propuneri şi soluţii formulate de instituţii abilitate, precum Banca Naţională a României, Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, cât şi de către asociaţiile profesionale, specialişti, experţi în domeniu.
Sunt utile şi importante următoarele soluţii configurate în dezbaterea publică:
1. Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichidităţile necesare şi pentru a furniza astfel capital de lucru prin valorificarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilităţile sunt oferite de reglementările de tip minimis - scheme de ajutor.
2. Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 pentru furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
3. Rambursarea rapidă a obligaţiilor statului către mediul privat (TVA cu verificari ulterioare, concedii medicale, datoriile pentru regiile şi companiile cu capital major de stat).
4. Amânarea pentru 3 - 6 luni a plăţii contribuţiilor şi a impozitului pe venit pentru angajaţii IMM-urilor din sectoarele puternic afectate de impactul negativ al crizei generate de această epidemie;
5. Crearea de mecanisme care să ofere asistenţă IMM-urilor aflate în dificultate;
6. Orientarea bugetului României spre investiţii imediate în economie, prin modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice, pentru a da posibilitatea agenţilor economici de a avea acces mai facil, demers necesar pentru acest context de criză;
7. Amânarea plăţii facturilor pentru utilităţi şi suspendarea pentru trei luni a plăţii ratelor bancare pentru persoanele aflate în izolare/carantină (alte tipuri de intervenţii în acest sens);
8. Modificarea legislaţiei asociate Codului Muncii şi flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă şi alte facilităţi pentru angajaţi;
9. Partidul Social Democrat susţine şi prin iniţiativă legislativă suspendarea obligaţiilor de plată pentru ratele bancare, în cazul solicitării acestei facilităţi, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru entităţile juridice, până la sfârşitul anului, cu reluarea plăţilor eşalonate în anul următor.
10. Alte iniţiative legislative pregătite de PSD vizează plafonarea preţurilor la alimente şi medicamente, corelate cu preţurile anterioare - măsură absolut necesară şi corectă în raport cu nevoile cetăţenilor.
Opiniile specialiştilor, planurile de măsuri articulate sau exemplele de bune practici din alte state sunt deosebit de importante acum, pentru ca România să depăşească această criză, fără precedent similar în istoria sa recentă, etapă pentru care nu există termen de comparaţie şi nici soluţii, anticipări sau reţete perfecte.
Complexitatea provocărilor aflate în faţa Guvernului şi a Parlamentului, foruri supreme de coordonare şi legiferare la nivel naţional, implică în aceeaşi măsură nevoia de siguranţă şi asigurare a sănătăţii oamenilor confruntaţi cu un flagel necunoscut, planuri şi intervenţii de tip economic şi financiar, adaptarea legislaţiei în ritm rapid, dar cu multă atenţie şi corectitudine.
Nu în utlimul rând este nevoie de schimbarea atitudinilor, a cutumelor de viaţă, trebuie să învăţăm, să ieşim din starea de confort, să modificam formele de relaţionare socială şi afectivă, fără a abandona valorile, principiile, echitatea socială şi solidaritatea umană.
|
